Alegerile europene din 2014: Legea electorală

alegeriAlegerile pentru Parlamentul European sunt în mare parte organizate în conformitate cu tradiţiile şi legislaţiile naţionale. Normele comune ale UE prevăd că alegerile trebuie să se desfăşoare prin vot universal direct, în mod liber şi confidenţial. Deputaţii în Parlamentul European trebuie să fie aleşi în statele membre pe baza unei reprezentări proporţionale.

Sistemul de votare

Fiecare stat membru decide dacă va folosi un sistem de liste deschise sau închise. În cazul unui sistem de liste deschise, alegătorii îşi pot exprima preferinţa pentru unul sau mai mulţi candidaţi de pe listă. Acest lucru se întâmplă în Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Suedia.

În cazul sistemului de liste închise, partidele politice stabilesc ordinea candidaţilor, iar alegătorii pot vota doar un partid. Acest lucru se întâmplă în Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Portugalia, România, Spania şi Regatul Unit (cu excepţia Irlandei de Nord).

În Irlanda şi în Malta, precum şi în Irlanda de Nord, se foloseşte sistemul de vot unic transferabil.

Circumscripţii electorale

Fiecare stat membru îşi poate stabili circumscripţiile electorale pentru alegerile pentru Parlamentul European sau îşi poate împărţi teritoriul electoral în mod diferit. Majoritatea statelor membre (inclusiv România) au preferat să considere întreaga ţară o circumscripţie electorală unică.

Belgia, Franţa, Irlanda şi Regatul Unit au mai multe circumscripţii sau zone electorale.

În Germania, Italia şi Polonia, voturile sunt, de asemenea, exprimate în circumscripţii electorale separate, dar rezultatele alegerilor sunt stabilite la nivel naţional.

Votarea este obligatorie în Belgia, Cipru, Grecia şi Luxemburg.

 

Vârsta votanţilor şi vârsta candidaţilor

Există diferenţe între statele membre cu privire la vârsta minimă pentru a participa la vot şi vârsta minimă pentru a fi ales.

În 27 din cele 28 de state membre, vârsta minimă de vot este 18 ani. Excepţie face Austria, unde vârsta minimă de vot este de 16 ani.

În ceea ce priveşte vârsta candidaţilor, se poate candida la vârsta de minim 18 ani în Austria, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa,  Germania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Regatul Unit, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.

În Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, candidaţii pentru alegerile europarlamentare trebuie să aibă cel puţin 21 de ani.

În România, vârsta minimă pentru a candida este de 23 de ani. În Italia, Grecia şi Cipru vârsta minimă pentru candidaţi este de 25 de ani.

Alte prevederi electorale

În unele ţări, de exemplu în Franţa şi Regatul Unit, este necesară înregistrarea prealabilă pe o listă de alegători. În multe alte ţări, acest lucru este realizat automat.

Cetăţenii UE care locuiesc într-o altă ţară decât ţara lor de origine au dreptul să voteze şi să candideze la alegerile europene din ţara lor de reşedinţă, dar în acest caz legislaţia electorală naţională poate stabili anumite proceduri specifice.

De regulă, cetăţenii au, de asemenea, dreptul de a vota în ţara lor de origine (de exemplu, prin poştă sau la ambasadă), dar acest lucru depinde şi de legislaţia electorală naţională.

Există numeroase exemple de deputaţi aleşi în Parlamentul actual care au candidat la alegeri într-o altă ţară decât ţara lor de origine.

În conformitate cu regulamentele UE, există mai multe funcţii incompatibile cu funcţia de deputat în Parlamentul European. Un deputat în Parlamentul European nu poate fi membru al unui guvern naţional sau al unui parlament naţional, nici funcţionar în exerciţiu al instituţiilor europene. Unele ţări stabilesc incompatibilităţi suplimentare.

Alegerile europene din 2014: Acum este diferit!

Alegerile europene din mai 2014 vor oferi alegătorilor şansa de a influenţa viitoarea orientare politică a Uniunii Europene atunci când îi vor vota pe cei 751 de deputaţi în Parlamentul European, care le vor reprezenta interesele în următorii cinci ani.

 Când au loc alegerile?

 Fiecare stat membru are propriile legi electorale şi fiecare decide data la care cetăţenii săi se vor prezenta la vot, în timpul perioadei de patru zile dedicate alegerilor, respectiv 22 – 25 mai 2014. Alegătorii români se vor prezenta la urne la data de 25 mai pentru a-i alege pe cei 32 de deputaţi români în Parlamentul European. Rezultatele din toate cele 28 de state membre vor fi anunţate în seara zilei de duminică, 25 mai.

 Câţi deputaţi vor fi aleşi?

De la aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, în iulie 2013, Parlamentul European numără 766 de deputaţi. Cu toate acestea, numărul deputaţilor a fost redus la 751 pentru alegerile din 2014 şi va rămâne constant în viitor. Aceşti deputaţi vor reprezenta peste 500 de milioane de cetăţeni din 28 de state membre. Locurile în Parlament sunt repartizate între diferitele state, în temeiul tratatelor UE, pe baza principiului „proporţionalităţii degresive”. Cu alte cuvinte, statele cu o populaţie mai numeroasă au mai multe locuri decât statele mai mici, dar statelor mai mici le revin mai multe locuri decât ar rezulta dintr-un calcul strict proporţional.

De ce sunt diferite aceste alegeri?

Uniunea Europeană face eforturi pentru a depăşi criza economică, iar liderii UE reflectează asupra direcţiei care ar trebui urmate în viitor. Prin urmare, acestea sunt cele mai importante alegeri europene de până acum.

Ele le vor permite alegătorilor să evalueze eforturile depuse de liderii UE pentru a face faţă crizei din zona euro şi să îşi exprime opiniile în ceea ce priveşte planurile care vizează o mai strânsă integrare economică şi politică. Mai mult decât atât, acestea vor fi primele alegeri desfăşurate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009, care a conferit o serie de noi competenţe Parlamentului European.

O noutate majoră introdusă de tratat este că, pentru prima dată, nominalizarea de către statele membre a preşedintelui Comisiei Europene care îi va succeda în funcţie lui José Manuel Barroso, în toamna anului 2014, va trebui să ţină seama de rezultatul alegerilor europene. Candidatul la această funcţie va trebui aprobat de noul Parlament: în conformitate cu tratatul, Parlamentul „alege” preşedintele Comisiei. Prin urmare, alegătorii au acum un cuvânt greu de spus în privinţa candidatului care va prelua cârma Uniunii Europene.

Din cele 13 de partide politice europene, cinci au nominalizat un candidat care să îi succeadă actualului Preşedinte al Comisiei Europene.

·         PPE l-a nominalizat pe Jean-Claude Juncker, fost premier al Luxemburgului şi fost preşedinte al Eurogrup,

·         Candidatul PSE este Martin Schulz, actualul preşedinte al Parlamentului European,

·         Liberalii şi Democraţii au optat pentru Guy Verhofstadt, fost premier belgian şi actual lider al grupului liberal din PE,

·         Verzii au nominalizat un duo alcătuit din deputaţii europeni José Bové (Franţa) şi Ska Keller (Germania), în timp ce

·         Stânga Europeană l-a nominalizat pe Alexis Tsipras, liderul partidului Syriza din Grecia.

De asemenea, noua majoritate politică rezultată în urma alegerilor va elabora legislaţia europeană în următorii cinci ani în domenii cum ar fi piaţa unică sau libertăţile cetăţeneşti. Parlamentul, singura instituţie a Uniunii ai cărei membri sunt aleşi prin vot direct, reprezintă un pivot al sistemului decizional al Uniunii şi se află pe picior de egalitate cu guvernele naţionale în ceea ce priveşte aproape toată legislaţia UE.

Surse de informare:

Parlamentul European: http://www.europarl.europa.eu/portal/ro

Margareta Căpîlnean, Coordonator Centrul Europe Direct Maramureş

 

mmjurnal logo articol

 

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.