Boboteaza la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare şi sfinţirea Aghiasmei Mari                  

Joi, 6 ianuarie 2022, praznicul împărătesc al Botezului Domnului, când a avut loc Dumnezeiasca Arătare, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, înconjurat de soborul  alcătuit din preoţii şi diaconii sfântului locaş de încinare.

Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie

Soborul a fost alcătuit din Arhim. Dr. Casian Filip, consilier eparhial social-filantropic şi misionar şi mare eclesiarh al Catedralei Episcopale, Pr. Prof. Florin Hoban, inspector şcolar pentru Religie, Pr. Drd. Claudiu Ciascai, duhovnicul Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, Pr. Florin Bălan, Pr. Adrian Morar, Pr. Ionuţ Pleş, Pr. Dr. Valeriu Vana, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, Arhid. Prof. Drd. Daniel Farcaş, Diac. Vasile Petru Bud, Diac. Vlad Nechita, Ierod. Serafim Bilţ.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul „Doxologia” al Catedralei, dirijat de Prof. Dr. Cosmin Lauran.

Cuvântul de învăţătură

Un cuprinzător şi folositor cuvânt de învăţătură a rostit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin despre praznicul împărătesc al Botezului Domnului şi despre tradiţia şi semnificaţia acestuia.

„Cu binecuvântarea şi darul lui Dumnezeu, iată-ne la praznicul cel mare şi slăvit al Botezului Domnului sau al Bobotezei, cum se spune în popor, praznic care ni-L arată pe Iisus Fiul lui Dumnezeu, cel coborât din Nazaretul Galileei, la 30 de ani, ca să fie Botezat de Ioan, că este Fiul Dumnezeului celui Viu, aşa precum Tatăl a mărturisit în chiar ziua Botezului: Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit, iar Duhul Sfânt a pecetluit această mărturisire a Tatălui. Este un praznic mare şi slăvit, pentru că, spune Sfântul Ioan Gură de Aur că, până la Botez, Mântuitorul a fost aproape necunoscut. A petrecut viaţa într-o taină permanentă, fiind ascultător, supus şi iubitor al părinţilor Săi. La 30 de ani S-a arătat lumii şi a fost Botezat de către Ioan şi arătat de acest mare prooroc, de acest profet unic, arătat lumii ca mielul lui Dumnezeu cel ce ridică păcatele lumii. Catedrala noastră Episcopală, ca de altfel toate catedralele, mănăstirile şi bisericile din România creştină, a fost împodobită de mulţimea credincioşilor. Am săvârşit Aghiasma cea Mare şi-L rugăm pe Dumnezeu să ne ocrotească de toate uneltirile văzuţilor şi nevăzuţilor vrăjmaşi, să păzească poporul român în sfânta şi dreapta credinţă a moşilor şi strămoşilor noştri şi să ne ajute să trecem peste toate încercările pe care viaţa ni le aduce înainte şi prin care trece întreaga lume.”

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a amintit apoi despre vechimea acestui praznic în timpul căruia Mântuitorul Se arată lumii:

„Praznicul Botezului Domnului, pe care îl sărbătorim în fiecare an în ziua de 6 ianuarie, este una dintre cele mai străvechi sărbători creştine, fixată de Părinţii Bisericii şi de Tradiţia Sfântă a Bisericii, pentru că primii creştini au păstrat în tradiţie amintirea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, au păstrat în amintire şi Tradiţie momente din viaţa Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi momentul în care Mântuitorul a venit la Iordan ca să fie botezat de către Ioan când avea 30 de ani. Acesta a fost momentul în care Hristos S-a arătat lumii. A fost păstrat în memoria Bisericii.”

Apoi, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre viaţa Mântuitorului, atâta cât se ştie, şi despre patimile şi relatările Sfintelor Evanghelii:

„Creştinii au păstrat în memoria Bisericii momentul în care Hritos a intrat în Sfintele Pătimiri, apoi a fost judecat şi Răstignit, a murit pe Cruce. Au fost martori la toate aceste evenimente Maica Domnului, Apostolii, Mironosiţele Femei şi mulţi dintre ucenicii apropiaţi ai Domnului, cei 70 la număr, şi apoi Învierea, cutremurătoare şi salvatoare pentru umanitate, şi, în cele din urmă, Înălţarea la Cer. Toate au fost păstrate în memoria Bisericii şi în Tradiţia Sfântă. Până ce s-au scris Sfintele Evanghelii, care sunt, de fapt, biografii ale vieţii, propovăduirii, minunilor, pătimirilor, Răstignirii, morţii şi Învierii Domnului. Acestea sunt Sfintele Evanghelii. Sfinte, necesare pentru mântuire”, a subliniat Preasfinţitul Părinte Episcop Iusti.

Toate se petrec după planul lui Dumnezeu transmis pământenilor prin prooroci, plan respectat cu stricteţe de Însuşi Mântuitorul:

„Botezul Domnului este praznicul pe care l-a pregătit Dumnezeu pentru noi. Dacă a trimis în lume pe Fiul Său a avut un plan din veci. Şi de la planul Său nu S-a abătut. Planul Lui l-au descifrat proorocii, care erau oameni luminaţi de Dumnezeu şi care primeau, printr-o fereastră, printr-un canal ceresc, informaţii mentale, lumină de la Dumnezeu şi inspiraţii ce să scrie şi să profeţească cu sute de ani înainte despre împlinirea făgăduinţei lui Dumnezeu şi trimiterea lui Mesia, Răscumpărătorul şi Mântuitorul în lume. Toate le-a făcut Dumnezeu conform profeţiilor şi la plinirea vremii. Aşa a împlinit şi Mântuitorul întru toate voia Tatălui. Nu S-a abătut de niciun fel.”

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin relatează momentul Botezului Domnului făcut de Ioan, după care „s-a auzit glas ca de tunet: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit, iar Duhul Sfânt S-a coborât în chip ca de porumbel peste Mântuitorul, poposind asupra Lui. De aceea, Botezului Domnului i se mai spune şi Epifanie sau Teofanie, pentru că este vorba nu doar de arătarea Domnului la Iordan pentru prima dată, ci e vorba de arătarea Presfintei Treimi. Teofanie înseamnă arătatrea lui Dumnezeu în treime. A Preasfintei Treimi: Tatăl din Cer a vorbit, Fiul era în Iordan şi Duhul Sfânt S-a pogorât peste El, iar troparul Botezului Domnului exact acest lucru spune”, a subliniat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.

„Mântuitorul a venit la Iordan ca să fie Botezat de Ioan nu pentru că avea nevoie să fie curăţit de păcate, că era fără de păcat, ci a venit ca să Se arate lumii, să împlinească Legea şi să Sfinţească natura, Creaţia, a arătat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Natura este creaţia lui Dumnezeu, dar a fost degradată, aşa cum se degradează în jurul nostru spaţiul în care locuim, camera, casa, grădina, dacă nu le îngrijim. Dacă nu facem curat din când în când. Toată Creaţia era destabilizată. Şi atunci a venit Mântuitorul ca să sfinţească Creaţia, s-O restaureze, să sfinţească apele, să alunge duhurile răutăţii, care, atunci, la căderea lor, au rămas în diferite locuri. Spun Sfinţii Părinţi că atunci, la căderea din Cer, când Mihail a ridicat sabia de foc şi a rostit: Să stăm bine, să luăm aminte, s-a oprit căderea îngerilor răului şi fiecare acolo unde era atunci, acolo au rămas. Unii în văzduh, unii au căzut pe pământ, pe stânci, în ape, sub pământ. Acolo au rămas. Şi atunci Mântuitorul, traversând Cerurile, alungă duhurile răutăţii, căzând pe pământ alungă diavolii de pe pământ. Deci astăzi satana a fost izgonită afară şi, intrând în ape, alungă duhurile din ape şi restaurează Creaţia. Iar după ce îl alungă pe satana din partea frumoasă a lumii, din partea locuită a lumii, satana fuge în pustie. Iar Mântuitorul  după ce se Botează a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavol. În pustie, Mântuitorul va posti 40 de zile şi 40 de nopţi, nemâncând şi nebând nimic, post pe care e capabilă fiinţa umană să-l ţină, şi sunt persoane care au ţinut acest post, doar cu împărtăşaie. De aceea a postit Hristos, ca să ne înveţe cum să-l învingem pe satana în micile noastre conflicte cu el şi căderile noastre banale. Nu doar Creaţia a restaurat-o Mântuitorul, ci şi omul. Despre asta este vorba la Botezul Domnului, care a sfinţit firea apelor, iar la Bobotează preoţii fac Aghiasma Mare în toate bisericile.”

În cuvântul rostit, Preasfinţitul Părinte Eiscop Iustin a explicat credincioşilor ce este Aghiasma Mare şi la ce foloseşte:

„Aghiasma Mare este cea mai puternică armă împotriva diavolului, de aceea se săvâşeşte o singură dată pe an şi la ţară preoţii merg la râurile curgătoare, unde au mare sau ocean, sau fluviu. Preoţii slujitori, arhiereii, după ce fac slujba la biserică, se duc acolo, după tradiţia grecească, sfinţesc şi apele acelea curgătoare, aruncând Crucea în apă, pentru că Hristos este pe Cruce şi alungă demonii. Aceasta este simbolistica aruncării Sfintei Cruci în ape de praznicul Botezul Domnului. Aghiasma Mare este folosită de credincioşi dimineaţa pe nemâncate, timp de 8 zile, în fiecare zi. Preoţii care umblă cu Crucea folosesc Aghiasma Mare de anul trecut sau din ajun”, a mai spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.