Cât SE PRĂBUȘEȘTE leul și ce se va întâmpla cu dobânzile

O retrogradare ar spulbera cursul de schimb. Altfel, euro nu va sări de 4,9 lei până la sfârşitul anului. Finanţele pregătesc o emisiune externă Economiştii şefi ai băncilor văd un curs de 4,90 de lei pentru sfârşitul anului. Asta în cazul în care nu vom avea downgrade al ratingului de ţară, aflat în strânsă legătură cu majorări de pensii şi alocaţii peste limite. Deprecierea leului va continua, era anticipată, chiar dacă nu la această scară, iar creşterea ROBOR la creditele overnight nu face altceva decât să frâneze deprecierea monedei naţionale.

Creşte cursul! Cresc şi dobânzile! Între cele două există o legătură indestructibilă. Deprecierea cursului cu 0,3% în această săptămână a antrenat majorarea ratei ROBOR pe toate planurile. Partea bună este că odată cu majorarea dobânzilor se restrânge lichiditatea şi deprecierea poate fi mai uşor controlată. În ultimele 24 de ore, dobânda overnight aproape s-a dublat, odată cu deprecierea accentuată a leului, de la 1,22% la 2,05%.

Este adevărat dobânda overnight depinde strict de lichiditatea din piaţă, iar aceasta este printre cele mai volatile dobânzi din piaţă. În plus, în această perioadă de depreciere a leului şi a monedelor regionale, aşa cum spune economistul ING Bank, Valentin Tătaru, „probabil că volatilitatea dobânzilor care acoperă termenele scurte este dată în principal de începutul unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii. Nu estimăm o creştere a acestora mult peste nivelul de 2.00% acolo unde banca centrală poate oferi lichiditate overnight prin intermediul facilităţii de creditare”.

La rândul său, Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiifeisen Bank, spune că „odată cu deprecierea leului în piaţa interbancară, dobânzile cresc, „tocmai pentru a tempera deprecierea cursului”. Pe de altă parte deprecierea leului se datorează factorilor externi şi factorilor interni, în baza celor externi, deprecierea leului s-a încadrat în trendul regional, fiind chiar mai mică decât cea a celorlalte monede din regiune.

ADVERTISING „Considerăm că actualul episod de depreciere a leului este generat de o suprapunere de factori interni şi externi. Pe plan intern, volatilitatea a fost probabil legată de reacţia predominant negativă a pietelor la ştirea privind posibila creştere a pensiilor cu 40%, iar pe plan extern trebuie să ne uităm la evoluţia negativă a pieţelor globale în ultimele zile şi a deprecierii principalelor valute cu care leul este comparat de obicei, respectiv zlotul polonez şi forintul maghiar. Din această perspectivă, deprecierea leului este din nou una dintre cele mai reduse, acesta pierzând mai puţin de 0.3% în această săptămână, faţă de zlotul polonez care a pierdut peste 0.6% şi forin7 care a pierdut aproape 0.9%”, spune Valentin Tătaru, economist ING Bank România.

La rândul său, Adrian Codârlaşu, preşedinte CFA România, ne arată că deprecierea leului se datorează atât tendinței exprimate de pieţele internaţionale, traduse prin scăderea burselor din ultimele zile şi aprecierea dolarului, cât şi votului din Parlament privind majorarea punctului de pensiie cu 40%. În condiţiile majorării pensiilor cu acest procent, anul viitor vom avea un deficit bugetar de 11%, faţă de 9-10% anul acesta. Dacă deficitul din 2020 se încadrează în deficitul celorlaltor ţări membre UE, o majorare cu 40% a punctului depensie ar conduce la la majorarea datoriei publice externe la 43% – 44% din PIB anul viitor, urmând ca, fără un program de reducere succesivă a deficitului bugetar, nivelul acesteia să ajungă la 60% din PIB în următorii 3-4 ani.

În acest context, surse din mediul bancar ne explică faptul că, a ajunge la un nivel de 4,9 lei pentru un euro la cursul de schimb BNR este doar o chestiune de ceva timp, datorită managementului controlat al cursului de schimb practicat de BNR. În plus, băncile sunt oarecum la limită cu expunerea pe titluri de stat, care nu trebuie să depăşească un nivel de 20%-22% din totalul activelor.

Pentru anul acesta, BNR şi-a arătat disponibilitatea de a face oricâte acţiuni REPO, care induc lichiditate în sistem, de a cumpăra titluri de stat pe piaţa secundară pentru a permite băncilor cumpărarea detitluri de stat pe piaţa primară şi, în consecinţă, finanţarea deficitului bugetar. La sfârşitul lui octombrie, început de noiembrie sunt aşteptate reevaluările de rating. În cazul unui downgrade, toată evaluarea titlurilor de stat se schimbă. Tocmai de aceea, surse din piaţa financiar bancară spun că Ministerul Finanţelor se pregăteşte pentru o nouă emisiune de bonduri pe pieţele externe, probabil de 2-3 miliarde de euro.

Nici unul dintre economiştii şefi ai băncilor comerciale sau trezorieirii acestora nu au vrut să facă vreo previziune pe evoluţia leului, dacă majorarea punctului de pensie cu 40% va fi pusă realmente în practică. O retrogradare a ratingului României va aduce şi mai multă presiune pe curs şi pe dobânzi. Deocamdată, nimeni nu riscă o previziune pe curs mai mare de 4,9 lei pentru un euro la sfârşitul anului.sursa

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.