Cel mai grav accident aviatic din România. 59 de morți!

Ultima zi a lunii martie e marcată cu negru în calendarul evenimentelor din România. În 1995 – așadar, în urmă cu 22 de ani – a avut loc tragedia de la Balotești, cel mai grav accident aviatic din România, în care au pierit 59 de oameni.

În dimineața de 31 martie, la scurtă vreme după decolarea de pe aeroportul Otopeni, cu direcția Bruxelles, un Airbus A310 aparținând TAROM, cu 59 de oameni la bord – 49 de pasageri și 10 membri ai echipajului -, s-a prăbușit în apropierea localității Balotești, aflată la 20 km de Capitală.

Imediat după ce a luat virajul către Ploiești, la o altitudine de 1.200 de metri, aeronava a intrat în picaj, iar pilotul n-a mai putut s-o redreseze. Avionul a căzut aproape vertical, iar impactul a fost devastator. Nu au existat supraviețuitori. Nouă români, trei americani, 32 de belgieni, doi spanioli, un francez, un olandez și un thailandez au murit atunci.

Câmpul pe care a căzut avionul a rămas în memoria celor ajunși acolo imediat după accident ca un imens cimitir fumegând. Aronava s-a făcut fărâme, trupurile oamenilor, la fel. Unii dintre pasageri au fost găsiți carbonizați complet, prinși în scaune cu centurile de siguranță. Cei care au avut misiunea de a recupera rămășițele umane au rămas marcați și au avut coșmaruri multă vreme.

Ancheta celui mai grav accident aviatic din România a fost finalizată în anul 2000, însă abia în 2014 a fost făcut public raportul. Conform anchetatorilor, tragedia ar fi avut două cauze: o problemă la motoarele aparatului de zbor (tracțiune asimetrică) + eroare umană (pilotul Liviu Bătănoiu n-a mai fost capabil să controleze aeronava, posibil din cauza unei probleme medicale, iar copilotul Ionel Stoi n-ar fi preluat comanda și nu ar fi efectuat manevrele necesare redresării avionului).

În raportul întocmit de Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile sunt detaliate ultimele minute ale cursei Tarom 371, inclusiv discuțiile din cabina aeronavei. Cu numai 32 de secunde înainte de prăbușire, copilotul a observat că pilotul are o problemă și l-a întrebat: “Ce ai, mă?”. Ultimele cuvinte ale copilotului au fost: “Bă, s-a stricat ăla!”. După șase secunde de la această afirmație, aeronava s-a prăbușit.

În 1996, la locul accidentului a fost ridicat un mic monument din marmură în memoria victimelor.

„Diferenţa între viață și moarte costă 3,8 dolari!”
Colonelul Mircea Dogaru, istoric militar, lucra la Institutul pentru Studii Politice și Istorie Militară, iar în vinerea respectivă trebuia să plece, împreună cu alți doi istorici, la o conferință internațională găzduită de omologii belgieni. Trebuia să fie la conferință, luni, la ora 12,00, motiv pentru care au vrut să plece cu avionul de vineri – nu mai aveau alt avion decât luni, la ora 10,00.

Dar… dacă pleca de vineri, trebuia să primească diurnă de 3,8 dolari pe zi, fiecare istoric, inclusiv sâmbătă și duminică. Un director economic a refuzat să le avizeze cumpărarea biletelor de vineri, mințind că nu mai sunt locuri în avion. Le-a spus că vor pleca cu avionul care va decola luni, chiar dacă istoricii întârziau la conferinţă. În acest mod, ministerul făcea o economie de 34,2 dolari – respectiv 3,8 dolari pe zi, ori 3 zile, ori 3 persoane. Destinul a vrut ca zgârcenia şi reaua voinţă a acelui director economic să le salveze vieţile celor trei istorici!

Împreună cu ei mai erau pe listă 13 sportivi de la Steaua, cărora li s-a refuzat plecare pe același motiv – aşa au scăpat și ei cu viață!

Fratele căpitanului: „Mi-a spus în vis să nu-l îngrop fără caschetă”
Ilie Bătănoiu a fost căpitanul avionului Tarom prăbuşit la 31 martie 1995 la Baloteşti. Fratele lui, Marian, ne-a povestit în exclusivitate, în urmă cu cinci ani, experienţa de coşmar trăită pe câmpul agricol unde, printre resturile aeronavei şi printre rămăşiţele umane, şi-a căutat fratele.

“Am participat la căutări după cutremurul din ’77 şi la Revoluţie am fost la Comitetul Central. Am văzut moartea în multe feluri, dar la Baloteşti imaginea era mult mai groaznică. Erau rămase doar bucăţi de carne şi piele, totul parcă fusese spulberat de pe oase”, ne-a declarat Marian Bătănoiu, fratele căpitanului aeronavei Muntenia.

Bărbatul era la serviciu când a primit un apel telefonic. “A murit un pilot Bătănoiu! Sper că nu e fratele tău”, s-a auzit de la celălalt capăt al firului. Bărbatul ştia că nu mai există alt pilot cu numele său de familie. “Am ajuns acolo deja resemnat. Ştiam că l-am pierdut. Îi găsiseră scaunul şi pe el agăţaseră haina lui de pilot. Avea în buzunar cheile maşinii şi pe cele de la casă. Intacte! Lângă, era borseta lui şi mapa cu hârtiile zborului şi banii echipajului. Totul era intact, dar torsionat. Copilotul avusese o geantă metalică. Aceasta nu a mai fost găsită. Ce a fost din piele a rezistat, deşi totul fusese strivit”, ne-a povestit bărbatul.

Marian a fost lăsat să cerceteze locul accidentului, dar şi probele de la Institutul de Medicină Legală.

“Pe bordul avionului a fost o porţiune de bazin prinsă în cureaua lui şi o parte din mână. Avea nişte semne din copilărie pe care le-am recunoscut. În noaptea înmormântării mi-a spus în vis să nu-l îngropăm fără cascheta de pilot. Nu am putut să îi pun una în sicriu, dar am pus-o pe capac, deasupra. De atunci îl visez mereu în uniformă, cu caschetă, zâmbitor. Port întotdeauna la mine fotografia lui de paşaport, pe care o avea în borsetă în avionul căzut. Am recuperat-o de acolo întreagă, dar mototolită”, ne-a mai spus Marian Bătănoiu.

Sursa: libertatea.ro

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.