Deputat Adrian Todoran :Maramureșul trebuie să devină punct de referință al turismului religios

Dezvoltarea turismului în Maramureș trebuie să pornească de la valorificarea moștenirii religioase, creștinismul fiind definitoriu pentru neamul românesc.

În acest sens, am cerut Ministerului Turismului să acorde județului nostru o importanță crescută în ceea ce privește strategia turistică a României și să fie inițiat un proiect strategic de susținere și finanțare a turismului ecumenic, unde să fie puse în valoare cele 8 biserici de lemn din Maramureș, unice în lume și aflate în Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO).

Activitățile economice din domeniul turismului pot genera în scurt timp noi locuri de muncă, valoare adăugată și resurse la bugetul de stat, turismul trebuind să fie una din principalele ramuri economice ale României.

Județul Maramureș este una dintre destinațiile turistice cele mai populare și mai frecventate din România, atât pentru turiștii autohtoni, cât și pentru cei străini, prin prisma ofertei sale extrem de bogate și autentice, care cuprinde atât obiective de patrimoniu natural, cât și cultural-religios, unice în România.

Adevărate monumente arhitecturale, bisericile de lemn sunt cel mai bun exemplu al măestriei prelucrării lemnului și al simțului artistic din Maramureș. Ele reflectă rolul important pe care religia l-a avut în viața maramureșenilor, fiind dovada vie a obiceiurilor și tradițiilor de acum câteva sute de ani și care se mai păstrează și astăzi.Ca o recuoaștere a unicitatii si a valorii lăcașurilor de cult, 8 biserici (Budești, Desești, Bârsana, Poienile Izei, Ieud, Surdești, Plopiș și Rogoz) din cele aproximativ 100 de biserici vechi de lemn din Maramureș, au fost incluse în Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO). Județele Maramureș și Suceava fiind singurele din țară ce se remarcă fiecare prin câte 8 monumente culturale protejate de UNESCO.Am ținut să subliniez potențialul turistic marcat de latura profund religioasă a Maramureșului, întrucât este în concordanță cu intențiile ministrului Dobre, privind susținerea turismului ecumenic.

Dacă la capitolul infrastructură de cazare, situația se prezintă la un nivel mulțumitor, nu același lucru se poate spune și despre infrastructura de transport. Cu toate că Maramureșul este o poartă către zona extracomunitară prin granița cu Ucraina și aflat la mică distanță (53 km) de Ungaria, calitatea căilor de transport lasă mult de dorit. Această zonă de nord-vest, atât de bogată în tradiții, credință și oameni buni, a fost neglijată în decursul ultimilor 20 ani de către decidenții politici. În consecință, Maramureșul nu este legat de restul țării printr-un drum rapid, nu a fost cuprins în Master Planul General de Transport, drumul expres Baia Mare-Vaja a rămas doar la stadiul de proiect,lucrările la DN 18 Baia Sprie-Sighetu Marmației nu vor fi finalizate în acest an, Gara C.F.R Baia Mare este o ruină ce-ți provoacă dezgust, iar Aeroportul Internațional Baia Mare chiar dacă a fost reabilitat, încă nu este funcțional.Cu alte cuvinte, bogăția istorică, culturală și religioasă nu este suficientă pentru a realiza activități economice în domeniul turismului, fiind nevoie și de o infrastructură de transport funcțională.

Este nevoie de o viziune comună, iar toți parlamentarii de Maramureș să lupte pentru remedierea acestor probleme, pentru ca în cele din urmă, județul și cetățenii să poată câștiga de pe urma activităților de turism.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.