E OBLIGATORIU pentru TOŢI ROMÂNII

„De peste un an, dosarul electronic de sănătate este permanent „offline”. Ceea ce înseamnă că nu se mai pot transmite date în el, nu se pot citi date din dosar. În continuare, datele din dosar sunt colectate doar de la anumite unităţi medicale – cabinete de medicina familiei, unele spitale. Nimic de la laboratoarele de analize medicale, policlinici, majoritatea spitalelor şi, mai ales, Unităţile de Primiri Urgenţe şi serviciul de ambulanţe. Ca medic de familie, eu nu aflu rezultatele analizelor pacienţilor sau dacă pacienţii mei au fost internaţi în spital sau dacă au mers la UPU, sau au solicitat ambulanţa, decât dacă vin şi îmi spun acest lucru şi îmi arată documentele medicale”, spune medicul Raluca Zoiţanu, secretarul Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, într-un interviu acordat Economica.

Oferta de nerefuzat: Hotel Barátság Hajdúszoboszló

Dosarul electronic de sănătate este ultima verigă a informatizării sistemului sanitar, după implementarea sistemului informatic unic integrat (SIUI), a sistemului reţetei electronice şi a cardului naţional de sănătate.

Proiectul dosarului electronic de sănătate (DES) a fost demarat în anul 2012 şi a fost pus în funcţiune în anul 2014, cu o investiţie de 81,7 milioane lei, finanţată din fonduri europene. Abia din 12 noiembrie 2016, toţi furnizorii de servicii medicale – medici, laboratoare, spitale publice şi private, furnizori de îngrijiri la domiciliu şi aşa mai departe, inclusiv cei care nu au contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate, – sunt obligaţi prin lege să folosească sistemul dosarului electronic de sănătate.

Dosarul electronic de sănătate conţine într-o formă standardizată toate informaţiile relevante despre starea de sănătate a pacientului: de la alergii şi intoleranţe, proteze şi alte dispozitive medicale interne, transplanturi, istoricul de boli/diagnostice, boli transmisibile, intervenţii, proceduri şi rezultatele analizelor făcute de pacient de-a lungul timpului, imunizări, boli ereditare, care au fost cauzele decesului membrilor familiei sale (părinţi şi fraţi), care sunt bolile de care suferă (au suferit) membrii familiei sale (părinţi şi fraţi), şi aşa mai departe.

Toţi românii vor avea dosar electronic de sănătate, fie că sunt sau nu asiguraţi, minori sau adulţi. Peste 10 milioane de persoane au deja dosare electronice de sănătate, potrivit CNAS.

Medicul Raluca Zoiţanu, secretarul Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, estimează pentru Economica.net că, în medie, cel mult 5% dintre pacienţii unui medic de familie şi-au accesat propriile dosare electronice de sănătate în portalul online al dosarului, pe care îl puteţi consulta la acest link, deşi au trecut doi ani şi jumătate de când e obligatoriu. „Aceasta este o aproximare a mea, din discuţiile cu colegii medici de familie. Organizaţiile medicilor de familie nu au făcut vreun sondaj pe această temă (nici nu aveam motiv), iar CNAS nu publică astfel de date spontan”, ne-a mai spus medicul Raluca Zoiţanu.

Radiografia la zi a dosarului electronic de sănătate, proiect care a costat peste 81 de milioane de lei – într-un interviu acordat publicaţiei Economica de medicul Raluca Zoiţanu, secretarul Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.

ECONOMICA.NET: Care sunt, în opinia Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, cele mai mari probleme ale dosarului electronic de sănătate, identificate în practica zilnică?

Dr. Raluca Zoiţanu, secretarul Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov: Cel mai complet răspuns se găseşte în documentul de poziţie realizat de Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) încă din anul 2014 (n. red. SNMF e forul reprezentativ al medicilor de familie din ţara noastră), document la care am contribuit şi eu, fiind în acea perioadă membru al grupului de lucru e-Sanatate al Societăţii. Din păcate, nu s-au schimbat foarte multe lucruri faţă de situaţia descrisă atunci.

În urma deciziei Curţii Constituţionale din 2018 care a răspuns sesizării Avocatului Poporului din 2016, Ministerul Sănătăţii şi CNAS au completat parţial spre finalul anului 2018 legislaţia în vigoare pentru a mai clarifica cine este proprietarul platformei dosarului electronic de sănătate, cine este proprietarul datelor şi cine are acces la acestea. Rămân însă în discuţie datele din secţiunea „Sumarul de urgenţă” care pot fi accesate de orice medic care ştie CNP-ul pacientului. În această secţiune sunt vizibile internările şi reţetele din ultimele şase luni, de exemplu, fără ca pacientul să poată opta cine poată să vadă aceste informaţii.

În continuare, datele din dosar sunt colectate doar de la anumite unităţi medicale – cabinete de medicina familiei, unele spitale. Nimic de la laboratoarele de analize medicale, policlinici, majoritatea spitalelor şi, mai ales, Unităţile de Primiri Urgenţe şi serviciul de ambulanţe. Ca medic de familie, eu nu aflu rezultatele analizelor pacienţilor sau dacă pacienţii mei au fost internaţi în spital sau dacă au mers la UPU, sau au solicitat ambulanţa, decât dacă vin şi îmi spun acest lucru şi îmi arată documentele medicale. În majoritatea ţărilor pe care le admirăm, acest lucru este de neimaginat. În Anglia şi în Germania medicul de familie primeşte scrisori prin poşta clasică sau prin intermediul poştei electronice cu toate informaţiile despre pacienţii pe care îi are înregistraţi pe listă. Chiar şi pacienţii români sunt surprinşi că medicii de familie nu pot să vadă în sistemul informatic documentele medicale, mulţi fiind convinşi că dosarul electronic de sănătate chiar funcţionează aşa cum au auzit la televizor. Sau se întreabă de ce nu primim informaţiile (n. red. despre investigaţiile şi alte servicii medicale de care au beneficiat), dacă ne văd că avem cu toţii calculatoare şi lucrăm permanent cu ele.

Sursa: economica.net

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.