Hramul Mănăstirii Moisei

Joi, 15 august 2019, ziua praznicului Adormirea Maicii Domnului, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat, de la ora 10,30, Sfânta Liturghie Arhierească în Altarul de Vară al Mănăstirii Moisei, cu ocazia hramului, în fruntea unui mare sobor de preoţi şi diaconi.

Sfânta Liturghie Arhierească

Din soborul slujitor au făcut parte Pr. Daniel Tirean, inspector financiar intern la Centrul Eparhial, Arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, Pr. Mihai Chira, protopopul de Vişeu, Pr. Nicuşor Puflea, protopopul de Giurgiu, Protos. Ambrozie Piticari, duhovnicul Mănăstirii Pietroasa din Borşa, Pr. Călin Vlad, secretar protopopesc, Pr. Vasile Cozma, parohul din Rozavlea, Pr. Gavril Vancea din Săliştea de Sus, Pr. Gavril Pop, paroh în Belgia, de  naştere din Vişeu de Sus, Pr. Iulian Munteanu, paroh în Asolo, care a venit din Italia cu o procesiune tradiţională de copii maramureşeni, preoţi de mir de pe văile Izei şi Vişeului, arhidiaconi.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date în comun de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, înfiinţat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, şi o parte din membrii Grupului Psaltic „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, fondat şi coordonat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, dirijat acum alternativ de  fondatorul lor şi de George Florea.

Un foarte mare număr de credincioşi s-a adunat în vasta curte a Mănăstirii Moisei, de ordinul zecilor de mii, încă de aseară, pentru a o cinsti pe Maica Domnului şi a se ruga împreună cu soborul. Între ei s-au aflat Gabriel Zetea, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Ing. Mircea Leţiu din Satu Mare, fost membru în Adunarea Eparhială şi aducătorul, an de an, în Eparhie, a Sfintei Lumini de la Ierusalim, Arhitectul Dorel Cordoş, după planurile căruia s-a construit Centrul Pastoral Cultural şi Monahal „Sfântul Mitropolit Sava Brancovici” de la Mănăstirea Moisei, Grigore Tomoiagă, viceprimarul comunei Moisei, alţi oameni importanţi din comună şi judeţ.

Procesiunile

Nicăieri ca în Maramureş procesiunile mariane nu au farmecul celor de la Mănăstirea Moisei, acestea fiind unice prin costumaţie, prin cântecele interpretate, pentru care se fac repetiţii în perioada Postului Adormirii Maicii Domnului, de către tinerii şi tinerele care vor participa la ele. Şi anul acesta, procesiunile au început să sosească în curtea mănăstirii încă din seara dinaintea praznicului, împreună cu preoţii, iar sosirea lor a continuat pe parcursul nopţii şi dimineţii. Ritualul înconjurării, la sosire, de trei ori a celor două biserici în sunetul clopotelor şi cu cele mai frumoase pricesne închinate Maicii Domnului, închinarea la icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, înconjuratul bisericii la plecare, tot în sunetul clopotelor şi cu cântece, rămân, pentru totdeauna, în memoria celor care asistă la acest ritual inefabil al procesiunilor sau iau parte la ele, ca pelerini. Aceste momente, când toţi credincioşii veniţi la mănăstire se opresc şi privesc, îţi creează fiori. Aşa a fost şi anul acesta, când în jur de 30 de procesiuni au sosit la Mănăstirea Moisei, din unele localităţi chiar şi câte trei procesiuni, cum a fost Săcel şi Vişeu de Sus, din alte localităţi câte două, cum a fost Săliştea de Sus sau Dragomireşti, iar din cele mai multe sate câte o procesiune.

Cuvântul de învăţătu

Emoţionant şi vast a fost cuvântul plin de învăţături duhovniceşti pe care l-a rostit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin în faţa credincioşilor veniţi la hramul Mănăstirii Moisei, în care s-a oprit asupra semnificaţiei praznicului Adormirea Maicii Domnului, a ceea ce ne spune troparul praznicului despre Maica Domnului, precum şi simbolul de credinţă în care a fost trecută de Sfinţii Părinţi, la denumirile pe care Maica Domnului le are în cărţile sfinte şi în literatura religioasă, fiind comparată cu atâta plasticitate. Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a explicat conţinutul teologic al icoanei Deisis, al icoanei Adormirea Maicii Domnului, a explicat cum a devenit Sfântul Munte Athos Grădina Maicii Domnului şi ce importanţă are acest munte sfânt pentru întreaga umanitate, la legătura permanentă pe care a avut-o Maica Domnului cu Fiul său Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care îi ascultă rugăciunile pe care le face pentru cei ce se roagă ei.

„În această zi de praznic mare noi nu înţelegem că Maica Domnului ne-a părăsit, că a murit şi şi-a încheiat viaţa pământească şi odată cu aceasta nu mai poate face nimic pentru noi, ci, dimpotrivă, în troparul Adormirii Maicii Domnului, imnograful, inspirat de Dumnezeu, a aşezat toată învăţătura acestei zile sfinte, ca să înţelegem ce s-a întâmplat la Adormirea Maicii Domnului. Maica Domnului este nelipsită din istoria mântuirii neamului omenesc. O numim Născătoare de Dumnezeu; pururea Fecioară Maria; plină de har; binecuvântată între femei; biserică sfinţită şi rai cuvântător; mai cuprinzătoare decât cerurile; scară către cer; liman şi salvare pentru umanitate; Maica Bunului Păstor; Împărăteasa Cerului şi a Pământului. Nu spunem că Maica Domnului a murit, ci că a adormit. Maica Domnului n-a murit ca o femeie obişnuită, a adormit. La Adormirea Maicii Domnului a venit Fiul ei şi a luat-o cu trupul la cer.”

 Distincţii

Aflându-ne în Anul Oamgial al satului românesc (al preoţilor, al învăţătorilor şi al primarilor gospodari), Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, la iniţiativa Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin, a scos un ordin şi o medalie, care poartă numele Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian, care s-a născut într-un sat din Episcopie, Plopiş, a păstorit peste 30 de ani o mănăstire dintr-un sat românesc, Rohia, a iubit mai mult ca nimeni altul satul românesc şi întreaga sa viaţă, de păstor şi mare duhovnic, a fost dăruită, în principal, oamenilor satelor româneşti.

Astfel, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a conferit Ordinul „Crucea Justinian Arhiepiscopul” şi Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul” împreună cu Gramata Episcopală care le însoţeşte Părintelui Arhimandrit Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, situată în satul Moisei, una dintre cele mai mari comune din România, care, împreună cu părinţii mănăstirii, are o relaţie duhovnicească deosebită cu credincioşii de aici, care se vede mai ales în serile zilelor de vineri, când se oficiază Taina Sfântului Maslu, la care, dacă la început au fost doar 6-7 credincioşi la aceste rugăciuni, după nici doi ani biserica a devenit neîncăpătoare, de nu poţi nici măcar să îngenunchi, ca să nu mai vorbim de zilele de maslu din cele patru posturi de peste an, când este plin de credincioşi şi în jurul bisericii, indiferent de vremea de afară.

Ordinul „Crucea Justinian Arhiepiscopul” şi Gramata Episcopală care o însoţeşte au fost conferite Arhitectului Dorel Cordoş din Sighetu Marmaţiei, care a realizat atâtea şi atâtea mănăstiri şi biserici de pe cuprinsul Episcopiei în stilul arhitecturii din satele maramureşene, încât se poate spune că Arhitectul Dorel Cordoş a creat, de fapt, metaforic, mai multe sate maramureşene în cariera sa, începând cu biserica Mănăstirii Bârsana şi continuând apoi în acest stil în zeci de locuri. Să subliniem că peste 90% din aceste edificii religioase, biserici şi case monahale, se află în satele Episcopiei.

Şi viceprimarului Grigore Tomoiagă al Moiseiului i-a fost conferit Ordinul „Crucea Justinian Arhiepiscopul” în semn de apreciere pentru modul în care colaborează cu mănăstirea, pentru lucrările gospodăreşti de amenajare a spaţiilor de lângă mănăstire şi asfaltare a drumului spre mănăstire.

În semn de mulţumire, în numele credincioşilor, Părintele stareţ şi Arhimandrit Teofil Pop a oferit Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin, în numele credincioşilor şi din partea lor, o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, pentru a îmbogăţi zestrea Muzeului Mănăstirii.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.