Ioan Costin: ,, Teatrul trebuie sa trezeasca in noi sensul propriei noastre existente”

Ioan Costin este actorul baimarean pe care il vedeti in diverse spectacole,  regizor tehnic, un om dedicat teatrului.

Ceea ce am observat la actorul Ioan Costin, a fost multa modestie si un bun simt pe care cu  greu il mai gasesti azi.  Neaparat urmariti-l in spectacolele in care joaca. Este un profesionist si un om de exceptie.

Domnule  Ioan Costin, sunteti licentiat in actorie, regizor tehnic si actor al Teatrului  Municipal Baia Mare,  va intreb direct,  care a fost momentul din viata domniei voastre, cand ati hotarat sa alegeti teatrul, ca drum in viata?

Oamenii trebuie sa hotarasca multe in viata . In copilarie voiam sa devin medic ,apoi preot ,imi placea cand se oficia liturghia si in general toate evenimentele care marcheaza viata satului romanesc ,le dedicam mult timp din timpul meu de joaca .De fapt mai tarziu mi-am explicat aceasta aplecare catre spiritul comic inspirat din tarele slabiciunilor omenesti .Devenisem un personaj girat de multi admiratori in gimnaziu si mai tarziu in liceu .Apoi elev fiind la Liceul de muzica imi gaseam timp sa hoinaresc prin orasul vechi pana mi-a aparut in fata cladirea Teatrului Dramatic . Nu pot sa cred ! Deci din aceasta cladire transmitea in direct TVR spectacole remarcabile ,imi spuneam. Am inceput sa frecventez toate productiile teatrului chiar cu riscul de a intampina unele observatii din partea profesorilor . Aveam abonament la teatru ,la opera din Cluj ,filarmonca satmareana ,ultimele doua institutii aveau stagiuni in vremea aceea la Baia Mare. Dupa absolvire am ratat admiterea la teatru si cu mari dificultati am reusit sa devin angajat in P.R. la teatrul baimarean ,dupa ani am dobandit printr-un concurs de imprejurari postul de regizor scena-culise si dupa alti ani am fost admis la Facultatea de Teatru si TV. din cadrul UBB ,vazandu-mi visul implinit Si iata-ma !

Exista un rol pe care l-ati refuzat de-a lungul timpului? 

Cum sa refuz vreun rol ? …Ar insemna sa-mi incalc principiile ,n-am facut asta niciodata ,se poate intampla sa nu-ti placa rolul sa nu corespunda asteptarilor tale ,dar sa refuz rolul ? Asta ar corespunde unui act de sperjur . Cum sa-ti incalci propriul crez dupa ce ai sacrificat atatia ani din viata ?

 Ne puteti povesti o intamplare din teatru, cu alti actori, care v-a impresionat profund?

Imi amintesc ca intr-o zi aveam matineu cu ,,Take ,Ianche si Cadar” ,un spectacol care a depasit 500 de reprezentatii. Era o montare care a suferit mai multe modificari in distributie datorita longevitatii. Ei ,bine …Dintr-o regretabila eroare, actorul care interpreta rolul principal era absent, plecat din oras tocmai la Oradea ,sala era arhiplina distributia incompleta …Dumnezeule ce facem? Am fost chemat in cabina ,eram regizorul de culise ,cunosteam miza si textul, a venit imediat si directorul institutiei si fara nici un comentariu am plonjat in costumul actorului titular ,salvand aparentele . A fost cel mai lung spectacol din viata mea ,o intamplare nu foarte fericita dar cu adevarat extrem de emotionanta ! Brrr …Chiar si dupa atatia ani am frisoane

Domnule Ioan Costin, care-i rolul teatrului intr-o societate cu un ritm de viata  atat de alert?  Care-i mesajul teatrului din ziua de azi, comparativ cu mesajul teatrului din cele mai vechi timpuri? Poate, spectatorul sa gaseasca raspunsurile pe care nu le gaseste in alte medii, la teatru?

Teatrul e modelul estetic care intruneste toate celelalte arte : muzica ,dans literatura ,artele vizuale. Rolul sau e cel mai bine definit de catre spectatorii marcati de aceasta bucurie ,atunci cand parasesc sala de spectacole si urmeaza cateva minute de tacere pana isi revin din lumea in care au fost catapultati . Pentru ca Teatrul trebuie sa produca emotie ,sa disloce constiinte atrofiate de trecerea timpului .Teatrul trebuie sa trezeasca in noi sensul propriei noastre existente, chiar daca ritmul alert al vietii nu ne ofera intotdeauna ragazul necesar . Teatrul , conform teoriei lui Maiakovski ,–,, nu e o oglinda care reflecta , ci o lupa care mareste”. Sa nu disperam daca teatrul supradimensioneaza ,pentru ca el este tot timpul in cautare de intrebari si angoase ,iar daca oglinda lui deformeaza e semnul ca in loc sa ajungem cat mai senini spre senectute ,devenim tot mai schimonositi de propriul nostru blestem.

Domnule Ioan Costin,  care va sunt planurile de viitor in teatru si la ce spectacole va putem vedea?

. Planurile mele de viitor sunt foarte comune : Sa-mi pot duce la capat spectacolele in care sunt distribuit ,sa raspund prezent viitoarelor provocari si proiecte si sa avem cat mai multi spectatori alaturi. In alta ordine de idei va astept cu drag la spectacolele mele din aceasta stagiune :URSUL de A.P. Cehov ,,EDMOND” de D.Mamet si  ,,CASA DE PE GRANITA” DE MROZEK

Un gand pentru cititorii jurnalmm

Ii salut cu drag pe cititorii JurnalMM ,va felicit ca faceti aceasta alegere ,ii felicit si pe fauritorii jurnalului dvs si va doresc o viata minunata plina de bucurii si izbanzi !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.