Istoria unuia dintre cele mai “minunate şi ciudate” locuri din România. Străinii, fascinaţi de aceste imagini

turdaSăpată în Evul mediu pentru exploatarea sării medicinale, salina de la Turda s-a fost transformat, cu ajutorul unor soluţii ingenioase de inginerie, într-un parc de distracţii tematic.

Într-un amplu material despre salina din judeţul Cluj, jurnaliştii britanici scriu că dacă în urmă cu sute de ani minerii coborau la 120 de metri adâncime pentru a exploata sarea, în prezent turiştii se pot bucura acolo de o partidă de minigolf sau de o tură cu roata, având parte de o privelişte ”spectaculoasă”.

Salina Turda a fost modernizată în perioada 2008-2010 şi redeschisă publicului la începutul anului 2010, în urma unor investiţii de 5,8 milioane de euro, finanţate din fonduri PHARE. De atunci, peste două milioane de persoane au vizitat obiectivul, mulţi dintre ei străini. Complexul balnear din judeţul Cluj cuprinde o sală de tratament şi recuperare, terenuri de minigolf şi badminton, bowling, tenis de masă, mese de biliard, un debarcader şi o biserică.

Primele lucrări miniere datează din 1690, însă exploatarea sării la Salina Turda datează din epoca romană. Salina a fost închisă în 1932 şi a fost redeschisă pentru public şi pentru pacienţii cu boli respiratorii în 1992. În anul 2000 zona a fost declarată rezervaţie naturală de interes naţional, considerată un muzeu de istorie a mineritului de sare. În vara anului trecut, societatea care administrează Salina Turda, companie care are ca unic acţionar oraşul Turda, a inaugurat şi un complex balnear situat în centrul municipiului. Investiţia s-a ridicat la 10 milioane de lei.

Interes din partea străinilor

La finele lui 2010, regizorul american Christopher Nolan, realizatorul celebrelor filme “The Inception” (Începutul) şi “The Dark Knight” (Cavalerul negru), a vizitat salina, având în minte să filmeze câteva cadre pentru un film.

Totodată, anul acesta ar urma să apară pe marile ecrane pelicula ”Nameless”(”Fără nume”), un thiriller psihologic turnat în mina Rudolf a salinei Turda, la o adâncime de 120 de metri.

Salina a atras şi presa din alte colţuri ale mapamondului. O echipă de la televiziunea naţională japoneză NHK a filmat acolo un documentar de 50 de minute, difizat la finele anului trecut într-o emisiune care are ca temă fascinaţia lumii înconjurătoare şi în care se prezintă minuni ale naturii din toată lumea.

În salină au fost organizate în ultimii ani mai multe evenimente culturale şi artistice. În vara lui 2011, trei fanfare au susţinut un concert în mina Rudolf, la o adâncime de 42 de metri. Un an mai târziu, la o adâncime de 80 de metri au fost proiectate mai multe filme din cadrul festivalului Comedy Cluj.

Inclusă în topuri internaţionale

La finele lui 2013, Salina Turda a fost inclusă într-un top al unor destinaţii de călătorie incredibile din lume, despre care turiştii ”nici nu ştiu că există”. Salina Turda a fost descrisă de jurnaliştii de la Business Insider ca fiind o mină de sare din Transilvania, România, care a devenit o atracţie turistică populară începând cu anii ’90. Deşi datează din secolul al XVII-lea, mina are un carusel şi un amfiteatru, punctau ei. Destinaţiile prezentate au fost alese de cititorii portalului, provocaţi să povestească despre locuri pe care le-ar vizita, dar care nu figurează pe lista atracţiilor turistice tradiţionale, cum sunt cetatea Vaticanului din Roma, turnul Eiffel din Paris sau catedrala Westminster din Londra.

Salina a fost promovată şi în revista celebrului institut american de învăţământ şi cercetare The Smithsonian care a notat că salina reprezintă “un motiv în plus pentru a vizita România”.

”Mina de sare de la Turda a fost transformată într-un minunat, dar ciudat parc”, nota Smithsonian.com în martie, anul trecut. Mina este un monument istoric din timpuri vechi, când exploatarea sării reprezenta o afacere de succes în regiune, se mai arăta în materialul despre atracţia din judeţul Cluj.

Ocnele de sare de la cetatea Turda

Prima menţiune despre salina de la Turda apare într-un document din 1075 al cancelariei maghiare. Acolo sunt menţionate şi ocnele de sare de “la cetatea ce se cheamă Turda… în locul ce se cheamă in ungureşte Aranyas, iar în latineşte Aureus”.

Primul document care vorbeşte în mod explicit de existenţa unei exploatări de sare la Turda este datat 1 mai 1271, fiind emis tot de cancelaria maghiară. Prin actul menţionat, se dăruia capitlului din Transilvania „ocna de sare de la Turda”. Ulterior, atât capitlul din Strigoniu, cât şi cel din Alba Iulia şi episcopul Transilvaniei au primit privilegii pentru folosirea sării din Ocna din Turda.

Salina Turda, care la începuturile ei a fost una dintre cele mai importante saline din Transilvania, a început să decadă după 1840, din cauza concurenţei tot mai puternice a salinei de la Ocna Mureş, ajungând să îndeplinească rolul unei rezerve a acesteia.

După primul război mondial, exploatarea sării devine monopol de stat, dar declinul continuu al activităţii salinei de la Turda, în principal pe fondul productivitaţii scăzute, a dus la închiderea lucrărilor de exploatare în anul 1932.  Salina a fost uitată până până la cel de-al doilea război mondial când a fost folosită de populaţia oraşului ca adăpost antiaerian.

Din anul 1950 pâna în anul 1992, când a fost redeschisă pentru public ca obiectiv turistic, primii 500 de metri ai galeriei de transport Franz Josef au fost utilizaţi ca depozit de brânzeturi.

Sursa: Mail Online / ciudateni.ro

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.