Istoricul Catedralei Ortodoxe Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare

catedrala2In anul 1990, dupa eliberarea de sub dictatura comunista, Sfantul Sinod al B.O.R. la data de 12 februarie 1990 a hotarat reactivarea Episcopiei Maramuresului care sa cuprinda judetele Maramures si Satu Mare. La carma acestei eparhii a fost ales si instalat P.S. JUSTINIAN CHIRA – fiu al Maramuresului. Resedinta noii Eparhii s-a stabilit in municipiul Baia Mare – oras resedinta de judet, unde traiesc peste 100.000 de credinciosi ortodocsi.

In orasul Baia Mare cu o populatie ortodoxa atat de numeroasa, nu existau decat trei biserici ortodoxe, de aceea s-a simtit necesitatea stringenta de construire a unor de locasuri de cult, avand in vedere faptul ca orasul s-a dezvoltat mult in ultimii 40 de ani (in perioada 1948-1998 populatia orasului a crescut de cca 5 ori, de la 30 mii la cca 150 mii locuitori) deci tocmai in perioada cand constructiile religioase erau interzise.

A aparut in mod evident necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe Romane, care sa fie reprezentativa pentru populatia majoritara a municipiului si a zonei de influenta.

Problema acestei Catedrale s-a pus imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, chiar inainte de reactivarea Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului. In vara anului 1990 s-a intocmit un studiu de amplasament pentru acest edificiu, aprobat de forurile in drept, conform legislatiei de la acea data. Pe baza acestui studiu s-a organizat un concurs de proiectare. Castigatoare a concursului a fost declarata o echipa de proiectanti, condusi de arh. Heres Gheorghe din Iasi. (proiectul vechi)

La dat de 20 iulie 1990, cand P.S. JUSTINIAN CHIRA era loctiitor al re-infiintatei Eparhii de Maramures si Satmar, a pus piatra de temelie pentru noua catedrala ortodoxa a Maramuresului si Satmarului la intersectia B-lui Unirii cu B-dul republicii. A incredintat conducerea lucrarilor Pr. Trif Vasile de la parohia Sfanta Treime, care in perioada 1990-1992 a realizat lucrari de turnare a betoanelor in fundatii si radier si s-au turnat in principal diafragmele de la subsol. Dupa aceasta scurta etapa de lucru, activitatea pe santier a fost intrerupta, cu mare probabilitate din cauza lipsei fondurilor. Au mai fost unele tentative de reluare a lucrarilor in anul 1994, dar dupa aceasta data nu mai este consemnata nici o activitate pe santier.

Devenit episcop titular al Maramuresului si Satmarului, P.S. JUSTINIAN CHIRA a avut mai multe dialoguri cu preotii de la parohia Sfanta Treime, pentru a fi preluate si continuate lucrarile de catre episcopie, insa nu a gasit intelegere, preotii dorind continuarea lucrarilor in parteneriat, lucru ne acceptat de episcopie. Pr Trif Vasile gestionand parohia si lucrarea pana in 1999.

cate 1O noua etapa in constructia catedralei

In anul 1999 Prea Sfintitului JUSTIN HODEA SIGHETEANUL Arhiereu-Vicar, isi asuma preluarea si continuarea lucrarilor la Catedrala Episcopala Sfanta Treime.

Dupa interventii si cereri la Guvernul Romaniei, primind un sprijin financiar substantial a reusit sa re-porneasca lucrarile la catedrala, de data aceasta cu o noua echipa de specialisti formata din: expert tehnic – rezistenta Dl. Dr. ing. Tarog Dorin, geolog Dl. ing. Zaharia Sorin, arhitect Dl. Cordos Dorel, structura Dl. Dr. ing Zaharia Gelu, constructor trustul AGECOM S.A. Baia Mare patron Dl. ing. Zoicas Viorel si ing. constructor Buda Grigore, echipa pe care o cunoscuse si cu care dealtfel s-a ridicat si noua biserica a Manastirii Rohia.

La re-pornirea lucrarilor proiectul catedralei a fost re-gandit si a rezultat un nou proiect care sa raspunda mai bine cerintelor, in conformitate cu traditia Bisericilor Ortodoxe si care sa fie reprezentativ pentru aria de cuprindere a Episcopiei, Catedrala va avea urmatoarele dimensiuni: 85m lungime, 50m latime si 96m inaltime, avand in vedere si amplasamentul deosebit care o pune in valoare cel mai bine, fiind cap de perspectiva a B-lui Unirii.

Biserica de la primul nivel – pus in valoare demisolul catedralei episcopale, a rezultat o biserica cu o capacitate de 3000 persoane. Biserica de la primul nivel – fiind placata cu caramida de Oradea, pavata pe jos cu gresie portelanata din Spania, iconostas din caramida cu icoane in mozaic de Murano. Altar spatios, sf. masa din caramida cu o placa de marmura 2/1,50m, gr. 5cm., mobilier din stejar, candelabre din fier forjat. Douasprezece coloane care sprijina cupola centrala si nava principala. In partea din spate a bisericii exista o sala mare Sala Bizantina, unde se fac expozitii de icoane, doua birouri si patru magazii. Avandu-se in vedere afluenta mare de credinciosi care frecventeaza aceasta catedrala, accesul si iesirea se face pe doua usi si doua scari monumentale, iar la iesire exista doua locuri pentru aprindere lumanari.

In vederea coordonarii acestor lucrari, P.S. JUSTIN a numit aici un administrator, in persona arhidiaconului Nifon Motogna, de la Manastirea Rohia, pentru a gestiona administrativ si economic cat mai bine aceasta mare si grea lucrare, si a o pregatii pentru tarnosirea care a avut loc in data de 09 sept. 2003, de catre P.F. PETROS al VII-lea Papa si Patriarh al Alexandriei Egiptului si P.F. TEOCTIST al Romaniei impreuna cu un numeros sobor de arhierei – membrii al Sfantului Sinod, preoti si mii de credinciosi veniti din eparhie si din alte judete invecinate.

Serviciile liturgice sunt coordonate de protosinghelul Casian Filip eclesiarh – adus tot de la Manastirea Rohia, ajutat de trei preoti de mir. In acest fel creandu-se o legatura duhovniceasca intre catedrala si manastire. Catedrala avand program si randuiala de manastire.

In anul 2005 s-au inceput lucrarile de zidire a catedralei propriu-zise, de la cota +0,00 in sus, ajungand la finele anului 2006 la cota +9,70m.

– cota +19,60m la finele anului 2007

Cu ajutorul lui Dumnezeu si cu o gestionare buna a fondurilor care au venit din partea Guvernului Romaniei, anul 2008 s-a dovedit a fi unul binecuvantat, pentru lucrarile de construire a Catedralei Episcopale, atingand obiectivul propus pentru acest an, adica cota +24m.

In anul 2009, desi a  fost un an de criza financiara, lucrarile de construire la Catedrala au continuat astfel ca la finele anului a fost atinsa cota +35m pe jumatate din suprafata costruita, adica fiind incheiata bolta altarului si pronaosului.

În anul 2010 au continuat lucrările până la cota +36,25m.

În anul 2011a fost proiectat şi executat un eşafodaj metalic la cota +24m care urmează să suţină construirea cupolei centrale. Pe acest eşafodaj au fost aşejate 800 buc cărămidă, 65 tone fier şi 120mc beton C25/30. Aceste lucrări fiind mai puţin vizibile din exterior (de jos).

 Lucrări executate în anul 2012: Demontarea şi evacuarea eşafodajului din lemn, din interiorul construcţiei, de la cota +24m până la cota 0,00m, confecţionarea şi montarea armăturilor din oţel beton BST S500 = 75,10 tone – la arcele principale, de la cota +28,08 până la cota +38,05,  armarea consolelor de la cota 33,30 până la cota +38,05,  armarea pandantivilor interiori, eşafodaje şi cofraje din lemn,  placare cu cărămidă aprox. 10.100 buc. şi  turnarea a peste 450 mc de beton C 25/30.  Finisaje la absidele de la demisol (finalizarea lucrărilor de placare cu cărămidă, încălzire prin pardoseală, placarea cu gresie ceramică, montarea geamurilor şi uşilor) şi amenajarea incintei catedralei.

În anul 2013 s-au realizat cele mai complexe lucrări în construcţia Catedralei Episcopale: finalizarea celor patru arce principale, pandantivii interiori şi exteriori, diafragmele traforate din faţa arcelor principale de la cota +24m până la +38m şi placa de la cota +38,05m, pentru care s-au folosit 1750 mc cherestea pentru eşafodaj şi cofraj, confecţionat şi montat 45.003 kg armătură BST S500, executat zidărie şi placare din cărămidă – 14 mc şi s-au turnat 365 mc de beton C25/30. toate acestea având un rol foarte important în vederea realizării “zona belvedere” şi cupola centrală cu o deschidere de 18,60m la bază construirea treptelor la casa scării nr. 4, de la cota -7m până la cota + 0,35m şi la casa scării nr. 3 de la cota -7m până la cota -4,78m

Prin donatiile credinciosilor si a unor binefacatori precum si cu ajutorul de la autoritatile locale, judetene si centrale, speram ca ridicarea catedralei sa fie posibila cat mai curand. In final rezultand un monument de arhitectura bisericeasca ce va deveni simbolul municipiului Baia Mare si al Nord Vestului Romaniei.

Administrator, Arhid. Nifon Motogna

catedrala-baia-mare.ro

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.