Protest spontan la Serviciul de Probatiune Maramures

Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune (SNCSP) se opune transformării consilierilor de probațiune în gardieni însărcinați cu paza deținuților care își vor executa pedepsele la domiciliu, prin supraveghere cu brățară electronică, așa cum prevede, în prezent, Proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate care urmează a primi votul final astăzi în Parlament.

Plasarea unor astfel de atribuții în sarcina consilierilor de probațiune nu doar că este total nepotrivită (în raport cu pregătirea și poziția acestora în cadrul sistemului de justiție), dar, în plus, va afecta atât funcționarea sistemului de probațiune, care se confruntă de câțiva ani cu probleme grave legate de lipsa resurselor umane și materiale, cât și siguranța publică, în condițiile în care supravegherea viitorilor deținuți cu brățară electronică va fi deficitară.

Pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la consecințele nefaste pe care le va avea acest proiect de lege dacă este adoptat de Parlament în forma actuală, consilierii de probațiune din București și alte 23 de județe – Arad, Argeș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Hunedoara, Iași, Ilfov, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea, Vrancea – au anunțat că vor protesta astăzi, între orele 09:00 și 13:00, prin întreruperea lucrului și staționarea în fața sediilor serviciilor de probațiune.

Potrivit celor mai recente date statistice, în cele 41 de servicii de probațiune din întreaga țară lucrează în total, 552 de consilieri de probațiune, care au în evidență aproape 100.000 de persoane condamnate pentru diverse infracțiuni la pedepse neprivative de libertate (amânarea aplicării pedepsei, suspendarea pedepsei, măsurile educative aplicate minorilor), în 2017 înregistrându-se o creștere de aproximativ 30% a numărului de cazuri aflate în lucru față de anul 2016. Cu alte cuvinte, în medie, un singur consilier de probațiune supraveghează în jur de 200 de persoane condamnate, spre deosebire de colegii săi din alte țări europene, care gestionează cel mult 50 cazuri/consilier.

Prin comparație, în sistemul penitenciar își execută pedeapsa în regim de detenție în jur de 23.000 de condamnați (de 4 ori mai puțini decât cei aflați în supravegherea serviciilor de probațiune). De subliniat faptul că din 2013 până în prezent, ulterior intrării în vigoare a noului Cod Penal, numărul deținuților din penitenciare a scăzut cu aproximativ 10.000, iar numărul persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de probațiune a crescut cu aproximativ 70.000, astfel că în prezent, din 5 persoane condamnate, doar una se află efectiv în penitenciar, celelalte 4 executând pedepse neprivative de libertate.

Dintre cei 23.000 de condamnați aflați încă în penitenciar, putem estima că cel puțin o treime ar putea beneficia de prevederile actuale ale proiectului de lege aflat în dezbaterea Parlamentului, urmând să execute restul de pedeapsă la domiciliu, prin supraveghere cu brățară electronică.

În expunerea de motive, inițiatorii acestui proiect de lege estimează că pentru a putea face față noilor atribuții, ar fi necesar să existe 5000 de consilieri de probațiune la nivel național (deci de 10 ori mai mulți decât în prezent), un obiectiv total nerealist și imposibil de atins în termenul prevăzut pentru acest lucru, de 180 de zile. Deși creșterea numărului de consilieri este o măsură extrem de necesară având în vedere volumul de muncă din prezent, Strategia de dezvoltare a sistemului de probațiune propusă recent de Ministerul Justiției prevede angajarea a doar 400 de noi consilieri până în 2020, măsură care nu este suficientă nici măcar pentru a acoperi deficitul de personal din condițiile actuale, fără a lua în calcul prevederile  proiectului legislativ.

Cei 552 de consilieri de probațiune existenți la nivel național își desfășoară activitatea cu precădere în orașele reședință de județ, unde sunt situate sediile serviciilor de probațiune, la zeci sau sute de kilometri față de domiciliile persoanelor condamnate. Având în vedere lipsa de personal (sunt numeroase județe unde nu există mai mult de 10 consilieri de probațiune), cât și distanțele semnificative care trebuie parcurse, este evident că sistemul de probațiune nu poate asigura în mod real supravegherea deținuților care, conform proiectului de lege, vor executa pedeapsa la domiciliu, cu brățară electronică, în cazul acestora fiind necesare o monitorizare permanentă, inclusiv pe timp de noapte, precum și intervenții rapide în teren în cazul în care condamnații nu respectă condițiile de detenție, un astfel de regim de lucru fiind specific instituțiilor din sistemul de ordine publică , și nu serviciilor de probațiune.

Consilierii de probațiune, având în vedere specificul muncii lor (derularea întrevederilor cu persoanele supravegheate și controlul modului în care acestea respectă și execută obligațiile stabilite prin sentința penală, colaborarea cu instanțele de judecată și alte instituții, derularea de programe de reintegrare socială a infractorilor etc.) își desfășoară activitatea pe timpul zilei, în regim de 8 ore/zi, cinci zile pe săptămână. De asemenea, consilierii de probațiune nu sunt instruiți în tehnici speciale de intervenție în situații cu potențial violent, iar serviciile de probațiune nu dispun de șoferi și nici de autoturisme.

Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere faptul că profesia de consilier de probațiune presupune o activitate complexă, care vizează controlul modului în care persoanele respectă măsurile și obligațiile stabilite de instanță, precum și intervenții la nivel psiho-social, toate având ca obiectiv reintegrarea socială a infractorilor și prevenirea comiterii unor noi infracțiuni de către aceștia. Consilierii de probațiune au la bază studii de drept sau științe sociale (psihologie, sociologie, asistență socială), iar reducerea rolului lor la cel de simpli paznici sau gardieni ai deținuților supravegheați prin brățară electronică ar reprezenta o îndepărtare semnificativă de la misiunea de bază a sistemului de probațiune și scopul pentru care a fost creat acesta.

Reprezentanții sindicali ai consilierilor de probațiune au transmis obiecțiile de mai sus către membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaților atât în scris, cât și verbal, replica ulterioară a președintelui comisiei, deputatul Eugen Nicolicea, reprodusă de canalele de televiziune, fiind că “cei de la probațiune au venit doar să se plângă, nu să aducă și soluții”. SNCSP subliniază că ceea ce se interpretează, în mod greșit, drept “plângeri” reprezintă de fapt trista realitate a sistemului de probațiune, care, neglijat ani de-a rândul de toate guvernările, este brusc redescoperit de diverse forțe politice ca “soluție” miraculoasă la fel de fel de probleme ale sistemului penitenciar din România.

Loading...
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ