Sfânta Liturghie la Catedrala Istorică din Baia Mare

Duminică, 7 noiembrie 2021, a  XXIV-a după Sfintele Rusalii, când Sfânta Evanghelie ne vorbeşte despre Învierea fiicei lui Iair, Preasfinţitul Părinte Iustin a oficiat Sfânta Liturghie la biserica Adormirea Maicii Domnului, Baia Mare, sau Catedrala Istorică, cum mai este numită, în faţa unui sobor de preoţi şi diaconi slujitori, şi a rostit cuvânt de învăţătură.

Sfânta Liturghie Arhierească

Soborul slujitor a fost alcătuit din Arhim. Dr. Casian Filip, consilier eparhial social-filantropic şi misionar şi mare eclesiarh al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Pr. Dr. Ioan Marius Sabău – paroh, Pr. Daniel Tirean – inspector financiar eparhial, Pr. Adrian Terec şi Pr. Andrei Costinaş – fost paroh al sfântului locaş, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector pentru catehizarea tineretului, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul Catedralei, dirijat de Gabriela Chinţa. La priceasnă au cântat Arhid. Vald Verdeş şi Arhid. Teodosie Bud.

Între credincioşi s-a aflat dna Dr. Cherecheş Viorica, medic primar, fost director al Spitalului de Boli Contagioase din apropiere şi deputat în Parlamentul României.

Cuvântul de învăţătură

Cuvântul duhovnicesc al Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin a făcut referire la învăţăturile duhovniceşti pe care trebuie să le reţinem din pericopa evanghelică a duminicii, care ne vorbeşte despre două mari minuni pe care le-a făcut Mântuitorul în cetatea sa: învierea fiicei lui Iair şi vindecarea unei femei care purta o boală incurabilă de 12 ani şi şi-a cheltuit toată averea sa cu medicii, fără, însă, să fie vindecată.

„Acestea sunt cele două minuni şi este bine să reţinem câte ceva din fiecare, a subliniat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Suferinţa mai marelui sinagogii l-a dus în situaţia de a-şi mărturisi credinţa faţă de Iisus că poate să-i vindece fiica şi a mărturist pe faţă în public acest lucru. A fost o mărturisire publică a unei personalităţi deosebite, a unui demnitar înalt, cum erau puţini oameni cu demnitate înaltă atunci. Mântuitorul nu făcea diferenţă între oameni. I-a ajutat pe toţi. Aşa ar trebui să fim şi noi. De aceea era iubit. Iar Iair, deşi era un demnitar, avea o credinţă puternică cum că în persoana lui Iisus din Nazaret se ascunde Hristos Fiul lui Dumnezeu. De aceea a cerut ajutorul şi a primit răspuns. Şi-a reprimit fiica înapoi. E o credinţă puternică mărturisită în pubic a de un demnitar de rang înalt. E o pildă pentru demnitarii de ieri, de azi şi de mâine. Aşa se cuvine să fie demnitarii, mai ales că noi, românii, suntem un popor creştin.”

Următorul popas duhovnicesc l-a făcut Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin vorbind despre taina femeii bolnave de 12 ani, care ţinea în ascuns durerea sa şi care devine, la urmă, mărturisitoare a lui Hristos Mântuitorul:

„Femeia aceea bolnavă de 12 ani avea o credinţă puternică şi tainică. Şi n-a voit să o arate. Era în mulţimea aceea care îl vedea pe Hristos şi-L urma. Îl respecta şi credea în El, dar ea nu mărturisea la vedere o credinţă foarte puternică, ci o păstra în inimă. În sufletul ei era o credinţă lucrătoare în mod tainic. Aşa sunt poate 90% dintre creştini. Au taina lor cu Dumnezeu şi nu spun multe din câte li se întâmplă. Cu fiecare dintre noi se întâmplă minuni mai mari sau mai mici şi păstrăm taina cu Dumnezeu, pentru că ni se pare că, dacă deconspirăm, ni se pare că se pierde puterea minunii. Şi ni se pare că se pierde relaţia noastră de iubire cu Dumnezeu şi că L-am trăda. Atunci o păstrăm în taină. Sigur că atunci când Dumnezeu ne-o cere, cum s-a petrecut cu femeia, care avea o taină a credinţei specială şi credea în Hristos şi puterea Lui, când Hristos i-a cerut, femeia a mărturisit. A devenit mărturisitoare. A mărturisit în lume cum s-a vindecat şi că Hristos şi atingerea de haina lui este ceea ce a vindecat-o.”

Un moment important al cuvântului duhovnicesc a fost accentul pe care Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin l-a pus pe necesitatea citirii şi cunoaşterii Sfintei Scripturi, care ne oferă modelul omului creştin, altruist, a cărui libertate este întrebuinţată cu folos şi spre binefacerea celorlalţi, iar referirea la societatea de azi, românească şi mondială, în degringoladă, este mai mult decât evidentă, lucru susţinut şi în urmă cu 86 de ani de marele eseist şi om de cultură Nicolae Steinhardt, al cărui citat, dat mai jos, este foarte elocvent în acest sens:

„Acestea sunt două pilde şi modele de credinţă. Două minuni. Şi trăim în vremuri în care avem mare nevoie să ne raportăm la Sfânta Scriptură, la minunile pe care ni le prezintă Sfintele Evanghelii. La puterea lui Dumnezeu, Care este singurul Care ne poate ajuta calea de urmat, pentru că societatea omenească are mari carenţe în a ţine drumul drept. Ieri, azi şi mâine, pentru că s-a tulburat din cauză că s-a depărtat de Dumnezeu. Au apărut diferite ideologii, unele distructive, altele ucigaşe, criminale şi care au împărţit societatea şi au introdus eroarea şi gândirea greşită. Când oamenii nu se mai raportează la Dumnezeu Creatorul şi făcătorul cerului şi al pământului şi la cartea cea mai citită din lume, la cuvintele vieţii veşnice, la Sfânta Scriptură, la Cartea Umanităţii, care este Predica de pe Munte a Mântuitorului (ceea ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi lor asemenea; sau ceea ce ţie nu-ţi place, altuia nu face) şi nu este armonie pe pământ, când lumea nu se mai înţelege, atunci ajungem unde am ajuns şi noi prin comunism. Varianta comunismului românesc, în mod paradoxal, a convieţuit cu creştinismul, cu Biserica noastră strămoşească, puternică şi vie în inimle şi sufletele oamenilor. Şi comunismul n-a reuşit să-şi ducă la bun sfârşit ideologia. Dar continuă această ideologie. Iată ce profeţea în urmă cu 86 de ani, prin 1935, Părintele Nicolae de la Rohia, într-un articol din Revista Burgheză, şi fiţi atenţi să descifraţi taina. Părintele Nicolae de la Rohia a fost anticomunist în toată fiinţa lui. Antisocialist şi anticomunist ca sistem, ca ideologie. De aceea a şi suferit. Persoane există în toate zonele mai luminoase sau mai întunecoase. Iată ce a scris atunci:

Unii vor să vadă lumea organizată după stilul şi asemănarea unui spital. Ei visează numai analize, controale, vizite, inspecţii, injecţii, certificate, fişe (medicale, se înţelege), observaţii, carantine, diete, prescripţii şi operaţii. (Ăştia erau socialiştii şi părintele Nicolae îi combătea. În tinereţe a fost împotriva acestor sisteme utopice şi aberante.) Societatea omenească, dacă ar fi aşa, ar deveni un vis urât. Un coşmar. Un sanatoriu cu disciplină de fier. Cu paturi şi spitale. Cu pază la poartă. Cu plapumă şi 250 de grame de pâine pe zi. Cu un număr fix de calorii. Cu vaccinuri săptămânale. Cu radiografii lunare. Cu măsurători anuale. Şi cu înmormântare igienico-sanitară. Aceasta era societatea pe care încerca să o creeze socialismul. Nu continuă China azi cu acest stil? Nu continuă progresiştii, neomarxiştii şi globaliştii cu acel stil? Vrem spitale, nu catedrale. Vrem ca toată lumea să intre în spital! Nu vi se pare că seamănă?, a întrebat şi s-a întrebat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Scris în urmă cu 85 de ani! Profeţie! Despre asta e vorba când lumea derapează de la principiile morale ale umanităţii, de la filantropia creştină, de la lumina Evangheliei, de la cultura şi educaţia europeană creştină. Să nu ni se întâmple! Să ne ferească Dumnezeu! Europa este Europa culturilor, a tradiţiilor, a credinţelor, a etniilor, a valorilor! Tot ce are valoros Europa este creaţia creştinismului. Să nu ni se mai întâmple ca să mai trăim ce am trăit noi, Europa de Est, timp de 45 de ani! Să nu fie! Să credem, însă, că Dumnezeul nostru este mare. Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu eşti Dumnezeu Care faci minuni! Şi Iisus Hristos este Lumina lumii, Mântuitorul omului, salvatorul umanităţii. Aceasta să credem, aceasta să fie şi aceasta să ne fie puterea de rezistenţă prin credinţă! Amin!”, a spus în încheiere Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.

Părintele paroh Pr. Dr. Ioan Marius Sabău a mulţumit Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin pentru acceptul de a veni în această parohie ca să oficieze Sfânta Liturghie şi să rostească bogatul cuvânt de învăţătură şi i-a oferit un buchet de flori.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.