45 de ani de când a fost făcut primul pas pe suprafața Lunii

Primul pas al omului pe un alt corp celest decât Pământul a fost făcut la 20 iulie 1969 – astronautul american Neil Armstrong a pășit pe suprafața Lunii, rostind celebra expresie rămasă în istorie: „este un pas mic pentru un om, dar un salt gigantic pentru omenire”.

Foto: www.geeksugar.com

Cuvintele sale legendare au fost mult timp subiect de dezbatere. Înregistrarea audio de la acea vreme, puțin performantă, lăsa să se înțeleagă că a omis un articol în fața cuvântului om (a man, în engleză). Neil Armstrong a afirmat mereu că a spus o frază bine construită. Și, în 2006, un informatician australian i-a dat dreptate, grație unui computer sofisticat.

Punând piciorul pe Lună, în direct, în fața a sute de milioane de telespectatori uluiți, Neil Armstrong a devenit primul om, care a călcat pe solul unei lumi extraterestre. Acest om modest a devenit instantaneu un erou mondial, o icoană a odiseii spațiale.

Armstrong pășește pe Lună 10:56 p.m. EDT, 20 iulie 1969. (NASA)
Foto: www.thisdayinaviation.com

Neil Armstrong, primul pământean care a pășit pe Lună, a fost urmat 20 de minute mai târziu de colegul său Buzz Aldrin, conform unei înțelegeri mai vechi între cei doi, după cum scria Collins, în 1974, în cartea sa „Carrying the Fire”. Cei doi pionieri au explorat locurile timp de două ore și jumătate. Au strâns 21 de kilograme de roci, au făcut fotografii și au plantat steagul american.

Onoarea de a face primii pași pe Lună ar fi trebui să-i revină pilotului LEM, Buzz Aldrin. Potrivit lui James Hansen, autorul unei biografii a lui Neil Armstrong, NASA l-ar fi preferat pe comandantul misiunii Apollo 11, considerând că acesta era mai apt să-și asume povara celebrității.

Călătoria pe Lună a fost ultima aventură spațială a lui Neil Armstrong. O aventură care l-a marcat pentru totdeauna.

Naveta Apollo 11 a fost lansată de la baza Cape Kennedy la 16 iulie 1969.

Apollo 11 — lansarea de la baza Cape Kennedy la 16 iulie 1969 (13:32:00 UTC)
Foto: www.thisdayinaviation.com

În calitate de comandant al misiunii Apollo 11, care l-a făcut să intre în istorie, Neil Armstrong a fost cel care a informat centrul de control Houston despre aselenizarea modulului lunar (LEM) pilotat de Buzz Aldrin: „Houston, aici baza Liniștii. Vulturul a aterizat”. În total, expediția a durat 22 de ore. Au fost amplasate pe Lună instalații de cercetare, fiind prevalate probe de praf selenar. Totodată, a fost dezvelită o placă memorială, rămânând înfipt în solul selenar un drapel al SUA.

Foto: mashable.com

Întoarcerea modulului „Eagle”, recuplarea cu nava, îmbarcarea astronauților și întoarcerea pe Terra au decurs conform planului, aterizarea având loc la 24 iulie 1969.

La bordul portavionului „Hornet”, președintele Richard Nixon i-a felicitat personal pe cei trei astronauți. Armstrong, Aldrin și Collins, au fost primiți sărbătorește la New York, Chicago și Los Angeles, unde președintele a oferit o recepție în onoarea lor. Ca o recunoaștere a realizării astronauților americani, în 1973, mineralogii sovietici au numit un nou mineral descoperit în deșertul Gobi armstrongit.

Neil Armstrong s-a născut la 5 august 1930 la ferma bunicilor săi, în apropiere de Wapakoneta (statul Ohio).

Neil Armstrong la 6 ani
Foto: www.thisdayinaviation.com

Pasionat din copilărie de expedițiile de cercetaș, de zboruri și construirea de aparate de zbor, la vârsta de 14 ani a luat cursuri de zbor, procurându-și banii necesar muncind într-o farmacie, iar la 16 ani a obținut brevetul de pilot.

După absolvirea studiilor liceale la Wapakoneta, s-a înscris, în 1947, la Academia de Marină a Universității Purdue, din Lafayette (statul Indiana) și a obținut un master în această disciplină la Universitatea din California de Sud.

După doi ani, în 1949, și-a satisfăcut serviciul militar la baza Pensacola din Florida în cadrul unităților de parașutiști ale forțelor navale, fiind mobilizat pe frontul din Coreea, unde a participat la 78 de campanii, la finalul cărora a fost decorat.

În 1952, a revenit la universitate pentru încheierea studiilor, predând în același timp matematica la universitate. Armstrong a studiat după „planul Holloway” — program conform căruia tinerii aveau dreptul la studii gratuite în schimbul a trei ani de serviciu în cadrul forțelor armate ale SUA.

În 1955, a obținut titlul de „Bachelor of Science”. În același an, după absolvire, Neil Armstrong devine pilot de încercare, membru al NACA (National Commitee for Aeronautics), mai întâi la Laboratorul de propulsii Lewis din Cleveland (Ohio), apoi la Stația NACA pentru zboruri rapide a bazei aeriene Edwards, California. A zburat pe 50 de tipuri diferite de avioane.

Transferat la NASA, și-a continuat activitatea ca pilot de încercare în cadrul secției pentru testarea avioanelor de vânătoare F-100, F-101, F-102, F-104, B-47. După șapte ani de activitate ca pilot de încercare și 2 600 ore de zbor, Neil Armstrong s-a înscris pentru programul de astronauți al SUA, fiind acceptat în 1962.

La 16 martie 1966, a fost, alături de David R. Scott, pilot-șef pe nava spațială GEMINI 8, care a efectuat primele manevre de andocare cu o rachetă AGENA. În momentul în care defecțiunea tehnică a făcut ca nava să fie pe punctul de a scăpa de sub control, Armstrong a reușit readucerea pe traiectoria normală, asigurând amerizarea în condiții de siguranță.

În 1968, prezenta de spirit l-a salvat, de asemenea, de la o moarte sigură, reușind să se parașuteze înainte de prăbușirea unei rachete de aselenizare, datorată unei defecțiuni tehnice la un zbor de rutină.

Comandantul s-a retras din agenția spațială americană în 1971, pentru a deveni profesor de inginerie aerospațială la Universitatea Cincinnati în Ohio, până în 1979.

Profesor de inginerie aerospațială la Universitatea Cincinnati în Ohio
Foto: www.thisdayinaviation.com

Fostul astronaut a făcut apoi parte din consiliile de administrație a numeroase companii, între care Lear Jet și United Airlines. El a apărut chiar într-o reclamă pentru constructorul de automobile Chrysler.

Neil Armstrong a fost numit președinte al Consiliului Național Consultativ al Corpului de Pace, iar, ulterior, director al Biroului aeronautic al NASA de la Washington. Din 1979, s-a consacrat definitiv carierei economice, fiind membru în consiliile de administrație ale mai multor firme și înființând el însuși mai multe firme. Din 1989, a fost membru în comitetul director al Thiokol Corp., firma producătoare a rachetei Booster, a cărei explozie, în ianuarie 1986, a dus la moartea echipajului navetei spațiale Challenger. În 1970, a apărut un volum semnat de Armstrong, Aldrin și Collins intitulat „Noi am fost primii”.

Neil Armstrong a fost distins, printre altele, cu Medalia pentru pace a președintelui SUA, Medalia NASA pentru servicii deosebite, Medalia de Aur Hubbard a Societății Naționale de Geografie, Medalia de onoare pentru cercetare spațială a Congresului SUA. A fost Doctor honoris causa al mai multor universități și membru al Academiei Naționale de Inginerie, al Societății Piloților experimentali, al Institutului American și membru de onoare al Federației Internaționale de Astronautică.

Efortul hotărât al lui Armstrong de a duce o viață privată liniștită după retragerea din cariera de astronaut le-a creat televiziunilor un dezavantaj. Există relativ puține înregistrări cu interviuri despre experiențele sale, cu reuniuni cu foști astronauți sau cu apariții publice. Nu a fost la emisiunile lui David Letterman și nu a apărut în videoclipuri. A existat doar mersul pe lună și aproape nimic altceva.

Statuia din bronz îl reprezintă pe Neil Alden Armstrong, sculptată de Chas Fagan, situată la Universitatea Purdue, West Lafayette, Indiana
Foto: www.thisdayinaviation.com

Astronautul american Neil Armstrong, primul om care a pășit pe Lună, a încetat din viață la vârsta de 82, la 25 august 2012.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.