Anual, pe 9 martie, sunt sărbătoriţi cei 40 de Mucenici. Pe lângă însemnătatea creștină a zilei, românii cinstesc mai multe tradiții, printre care şi pe cea a băutului celor 44 de pahare de alcool.
9 martie, tradiţii de mucenici. Se spune că, în această zi, bărbații trebuie să bea 44 de pahare de alcool, în speical vin, în amintirea celor 40 de Sfinți Mucenici.
Pe stil vechi, ziua de 9 martie era hotar între zilele aprige ale Dochiei și zilele călduroase ale Moșilor. Peste această zi s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: una precreștină, ultima zi a Babei Dochia, când această moare și se preface în stana de piatră, și altă creștină, prima zi a Moșilor jertfiți și transformați în cenușă pe rugul funerar pentru dreapta lor credință.
9 martie, tradiţii de mucenici. De ce trebuie să bei 44 de pahare în această zi
Vinul băut astăzi trebuie să fie roșu, această culoare reprezentând sângele vărsat de Mucenicii din cetatea Sevastiei.
Un alt motiv din popor care susține tradiția celor 44 de pahare este că numărul simbolizează cele 40 de zile de post înaintea sărbătorii de Paște și cele patru zile ale Postului Mare care încep la 9 martie. Bărbații care nu pot bea 44 de pahare de alcool trebuie măcar să guste puțin vin sau să se stropească cu el. Se zice că vinul roşu băut în această zi aduce noroc și puterea de a trece cu bine peste orice încercare a vieții, scrie crestinortodox.ro
Alte tradiții de Sfinții 40 de Mucenici
În această zi, gospodinele pregătesc diverse mâncăruri tradiționale, cum ar fi mucenicii sau sfinții. Mucenicii sunt reprezentativi pentru ziua de 9 martie. Gospodinele pot prepara două tipuri de mucenici: moldovenești sau în zeamă, fierți.
O altă tradiție spune că, în această zi, se pomenesc cei trecuți în neființă și li se oferă hrană și băutură în semn de respect și recunoștință. Gospodinele duc mâncarea pe care vor să o împartă la biserică pentru a fi sfinţită.
Se spune că, în ziua mucenicilor, se deschid mormintele şi porţilor Raiului, pentru ca sufletele morţilor să revină printre cei vii, aceştia fiind aşteptaţi cu scaune şi cu mese întinse. Pe lângă mucinici, se obişnuia ca în această zi să se împartă şi fasole sleită, nuci, poame şi alune, iar în satele bucovinene se făceau praznice, la care se împărţeau câte un colăcel, lumină aprinsă şi un pahar cu băutură.
În unele zone, există obiceiul ca tinerii să se spele cu zăpadă pentru a-și curăța sufletul și pentru a-și asigura sănătatea în anul care urmează.sursa
