Istoria Maramuresului este transmisă prin graiul lemnului bisericilor.
Adevarate monumente arhitecturale, bisericile de lemn sunt cel mai bun exemplu al maestriei prelucrarii lemnului si al simtului artistic din Maramures. Ele reflecta rolul important pe care religia l-a avut in viata maramuresenilor fiind dovada vie a obiceiurilor si traditiilor de acum cateva sute de ani si care se mai pastreaza si astazi.
Ca o recunoastere a unicitatii si a valorii creatiilor mesterilor maramureseni, noua din cele aproximativ 100 de biserici vechi de lemn din Maramures au fost incluse in Patrimoniul Universal UNESCO.
Biserica de lemn din Mănăstirea Moisei, Maramureș, a fost construită în 1672. În jurul ei a funcționat o mănăstire de călugări cu un rol important pentru românii maramureșeni după distrugerea centrului religios de la Mănăstirea Peri în anii 1660. Pelerinajele cu ocazia sărbătorii Sfânta Maria Mare la această mănăstire sunt documentate din 1873. Acestea au contribuit atât la renumele locului în secolul 19 și 20 cât și la salvarea bisericii de lemn în perioade de inactivitate. Lângă mica biserică de lemn a fost construită în 1911 o nouă biserică de zid.
