Ultimul studiu făcut de EY la începutul acestei veri, la nivelul consumatorilor din România, arată 93% din respondenți au observat schimbări ale dimensiunilor produselor (fenomen recunoscut ca shrinkflation). Respondenţii consideră această strategie ca un marketing înşelător, având drept principală consecinţă pierderea încrederii în brandul respectiv.
Nu se întâmplă doar în România. Sute de cititori ai publicației britanice The Guardian și-au împărtășit experiențele personale despre shrinkflation. Tehnica evită o creștere sensibilă a prețurilor care ar atrage atenția clienților, deși este evident că aceștia observă și nu sunt încântați de produsele reduse.
Borcanele mai mici de gem au fost printre cele mai citate produse alimentare de către cititori după decizia brandurilor binecunoscute Cottee’s și Rose’s de a-și reduce ambalajele de 500 g la 375 g, fără o reducere echivalentă a prețului. Ambele companii au construit relații pe termen lung cu clienții, un cititor dezvăluind că a cumpărat marmeladă Rose de 50 de ani.
„Același preț, mai puțin produs”, a spus cititorul. „Eu și soțul meu ne enervăm în fiecare dimineață. Necinstit și dezamăgitor.”.
Produsele subdimensionate sunt tratate ca o creștere a prețului în indicatorii de inflație, având în vedere că rezultatul final este că clienții primesc mai puțin pentru banii lor sau trebuie să cumpere mai mult pentru a compensa.
„Deși nu avem cifre exacte disponibile, ar fi corect să spunem că am observat o creștere a cazurilor în care se întâmplă acest lucru”, a spus un purtător de cuvânt al Biroului de Statistică.
Produsele care se micșorează nu sunt urmărite în mod constant și compania alimentară trebuie doar să afișeze noua cantitate cu acuratețe – chiar dacă este umbrită de ambalaje „noi și îmbunătățite”. Pe măsură ce bugetele gospodăriilor se îngustează, profiturile supermarketurilor au crescut. Și pe măsură ce cumpărătorii caută bunuri la prețuri rezonabile într-o criză a costului vieții, mulți consideră că companiile alimentare încearcă să-i păcălească.sursa
