În cadrul manifestărilor „Zilele Rohiei”, ediţia a XXIV-a, Mănăstirea „Sfânta Ana” s-a aflat în mare sărbătoare, prilejuită de împlinirea unui secol de la întemeierea Mănăstirii, precum şi împlinirea unei jumătăţi de secol de când marele eseist şi om de cultură Nicolae Steinhardt a ajuns prima dată la aşezământul monahal de la Rohia, care i-a devenit mai târziu mănăstire de metanie. Cu acest prilej a fost cinstit şi cel care a ctitorit Mănăstirea Rohia, preotul ortodox Nicolae Gherman din Rohia, un preot patriot şi vizionar pentru epoca sa. În biserica Mănăstirii Rohiţa Părinte Profesor Ştefan Iloaie, împreună cu Părintele Arhim. Macarie Motogna, preşedintele executiv al Fundaţiei Nicolae Steinhart” şi stareţul Mănăstirii Rohia, cu Părintele Protos. Teofan Petruţ au oficiat, după slujba Vecerniei, un parastas de pomenire a Părintelui Nicolae Steinhardt.
Manifestările prilejuite de cele două mari evenimente au fost organizate de Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului, Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia şi Fundaţia „Nicolae Steinhardt”şi au fost găzduite în zilele de 30 şi 31 iulie 2023. Ele au debutat prin vernisarea, duminică, 30 iulie 2023, la Mănăstirea Rohiţa, a expoziţiei de icoane realizate de pictori consacraţi din Transilvania în perioada 20 iulie-30 iulie 2023, în tabăra tradiţională de la această mănăstire, stareţ Arhim. Vasile Filip. Vernisajul a continuat cu masa rotundă cu tema: „Monahul Nicolae Steinhardt: 50 de ani de la aflarea Rohiei”. La această manifestare au participat membri ai Fundației „N. Steinhardt”, monahi, preoți, scriitori și iubitori ai operei Părintelui Nicolae Steinhardt, ale căror intervenţii au fost moderate de Conf. Univ. Dr. Florian Roatiș.
Au evocat personalitatea celui care în urmă cu o jumătate de veac a adăstat pentru prima dată la acest aşezământ monahal Conf. Univ. Dr. Florian Roatiş, care a făcut o evocare a primelor drumuri la Mănăstirea Rohia, a bucuriei găsirii acestei mănăstiri şi a monahilor care l-au primit fără rezerve, deşi avea statutul unui deţinut politic, despre botezul primit în închisoare, viaţa şi statutul de monah la Rohia şi despre vasta sa operă.
Conf. Univ. Dr. George Ardeleanu, de la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, biograful cel mai autorizat al vieţii lui Nicolae Steinhardt şi exeget al operei sale, a vorbit despre operă, despre urmărirea de către securitate, care nu-l scăpa din ochi, mai ales după ce s-a stabilit la mănăstire, despre trăirea exemplară a vieţii monahale, despre editarea volumelor de scrisori şi munca titanică ce s-a depus pentru editarea operei sale.
Dr. Călin Emilian Cira din Cluj-Napoca a vorbit despre Rugul Aprins, despre mărturiile călugărului Felix Dubneac despre Nicolae Steinhardt, şi legătura dintre Rugul Aprins şi Mănăstirea Rohia.
Simpozionul “Un secol de la întemeierea Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia. Monahul Nicolae Steinhardt: 50 de ani de la aflarea Rohiei”, care s-a desfăşurat luni, 31 iulie 2023, în biserica nouă a mănăstirii, a fost moderat de Preacuviosul Arhimandrit Dr. Macarie Motogna, starețul Mănăstirii Rohia şi exarhul mănăstirilor şi schiturilor din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului.
La lucrările acestui simpozion a participat Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, fost apropiat şi stareţ al inegalabilului om de cultură Nicolae Steinhardt, alături de Preasfinţia Sa aflându-se Permanenţa Eparhială, truditori din centrul eparhial, oameni de cultură, scriitori, preoţi, cadre universitare, monahi, pictori iconari din tabăra de la Mănăstirea Rohiţa, creştini, vieţuitori ai Mănăstirii Rohia, încât biserica cea nouă a Mănăstirii Rohia a devenit plină de participanţi.
Temele puse în dezbatere au fost de mare impact intelectual asupra participanţilor. Prof. Dr. Viorel Filip Gherman a vorbit despre „Naţiune, confesiune şi stabilitate în anii ′20”, iar Părintele Prof. Univ. Dr. Ştefan Iloaie de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca despre „Un loc, un duh, un secol: rolul cultural al Mănăstirii Rohia”.
Ineresantă expunerea Pof. Dr. Teodor Ardelean despre „Academicitate şi Academism la Mănăstirea Rohia, subliniind rolul Rohiei şi monahismului în excelenţa academică românescă de pe cuprinsul Eparhiei.
Convingător şi cu argumente s-a exprimat Conf. Univ. Dr. Florian Roatiş despre „N. Steinhardt: 50 de ani de la aflarea Rohiei”, în care a relatat despre lucruri care l-au determinat pe marele eseist să se bucure de aflarea Mănăstirii Rohia, lucru de care s-a entuzismat în tot restul vieţii sale ca monah smerit şi model pentru toţi călugării de aici.
Marele biograf al vieţii şi exegetul operei lui N. Steinhardt, Conf. Univ. Dr. George Ardelean din Bucureşti şi-a intitulat intervenţia chiar cu cuvintele Părintelui Nicolae Delarohia: „Sunt fericit, Părinte! Imaginea Rohiei în scrisorile lui N. Steinhardt”, detaliind despre vasta corespondenţă a lui N. Steinhardt, purtată cu prietenii săi, care a vorbit mereu la superlativ despre Rohia, ţinutul şi oamenii care se aflau aici. Rohia a avut un rol foarte mare în destinul său „prin modul său subtil și inteligent de a pune Duhul deasupra Legii…”.
În încheiere, a vorbit pe larg despre întemeierea mănăstirii Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin în expunerea „Un secol de la întemeierea Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia din Muntele cel Sfânt 1923-2023”. Una din ideile subliniate a fost aceea că tot ce s-a făcut la Mănăstirea Rohia până a ajuns să arate ca astăzi a însemnat că, cu ajutorul lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului, imposibilul a devenit posibil, de la zidirea ei pe o stâncă şi până la cea care se desăvârşeşte azi.
„Tot ce aniversăm noi aici face parte din imposibilul devenit posibil. Că doar atunci e miracol când imposibilul devine posibil. Aşa cum Dumnezeu a făcut imposibilul posibil ca din starea aproape de dispariţie, disoluţie a României, să ne dăruiască România Mare. Imposibilul devenit posibil. Şi să nu uităm niciodată când vorbim de România Mare, de fapt de Regatul României Mari, comuniştii ne-au spălat pe creier şi-am uitat de Rege, Regele Ferdinand şi Regina Maria. Tot vorbim de marii bărbaţi. Păi, marii bărbaţi se certau şi atunci cum se ceartă acum. Cu băţul prin gard. Nu ştiau ei care sunt mai mari. Dacă nu aveam Familia Regală, Regele Ferdinand cu Regina Maria, această femeie de geniu care a definitivat Unirea şi a făcut posibilă recunoaşterea ei pe plan internaţional, a devenit un ambasador al românilor, Unirea nu ar fi fost ecunoscută. Am făcut Unirea, dar nu a fost recunoscută. Regina Maria a creat-o, prin notorietatea ei, prin nobleţea ei, prin frumuseţea ei, prin mintea ei de geniu şi viţa ei nobilă a reuşit să deschidă uşile şi să convingă cancelariile internaţionale, europene în primul rând, şi s-a desăvârşit Unirea.”
Aşadar, slavă şi mulţumire lui Dumnezeu pentru toate câte se înfăptuiesc în Muntele cel Sfânt de la Rohia şi devin din imposibil posibil.
Parastas pentru Nicolae întemeietorul şi Nicolae Monahul
Ziua aniversară s-a încheiat cu oficierea unui Parastas la mormântul Părintelui Nicolae Staeinhardt din Cimitirul Mănăstirii Rohia, la care au luat parte toţi participanţii la simpozion.
