Prețul aurului a înregistrat o scădere semnificativă, de aproximativ 25%, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, contrar așteptărilor care îl consideră un activ de refugiu în perioade de criză.
Potrivit lui Victor Dima, această evoluție este determinată nu atât de conflictul în sine, cât de nevoia crescută de lichiditate a statelor afectate. Regiunea joacă un rol esențial în economia globală, prin tranzitul masiv de petrol, gaze naturale și îngrășăminte, iar scăderea veniturilor din aceste sectoare determină guvernele să apeleze la rezervele de aur.
Astfel, în loc să crească, cererea de vânzare a aurului din partea statelor aflate sub presiune economică contribuie la scăderea prețului pe piața globală. Același mecanism se regăsește și la nivel individual, unde oamenii recurg la economii în perioade dificile.
În România însă, tendința este diferită. Investitorii continuă să cumpere aur, profitând de prețurile mai scăzute și considerând metalul prețios o protecție pe termen lung împotriva riscurilor geopolitice și economice.
Reprezentanții Tavex estimează că scăderea este temporară, iar aurul ar putea depăși în viitor pragul de 10.000 de dolari pe uncie, menținându-și statutul de activ strategic pentru investitori.
