Decanul Baroului Maramureș, Florin Andreicuț, candidat independent pentru Camera Deputaților Diaspora, critică tratamentul autorităților române față de etnicii români de pretutindeni

Decanul Baroului Maramureș, Florin Andreicuț, candidat independent pentru Camera Deputaților Diaspora, critică tratamentul autorităților române față de etnicii români de pretutindeni

Florin Andreicuț, decan al Baroului Maramureș și candidat independent pentru Camera Deputaților Diaspora, aduce în prim-plan o serie de nereguli și abuzuri administrative legate de procedurile de redobândire a cetățeniei române pentru etnicii români din Diaspora. Criticile se concentrează pe modificările legislative recente, introduse prin O.U.G. nr. 100/25.07.2024, care, în opinia sa, îngreunează accesul la cetățenie și încalcă drepturile fundamentale ale solicitanților.

Prin această ordonanță, statul român a introdus o taxă de 90 de lei pentru fiecare solicitant, inclusiv pentru copii, și a eliminat posibilitatea depunerii dosarelor prin mandatar în cazuri speciale. Conform lui Florin Andreicuț, aceste prevederi creează dificultăți imense pentru familiile cu copii mici sau pentru persoanele care nu se pot deplasa. „Această politică nu doar că este inumană, dar încalcă și prevederile Codului Civil, care protejează persoanele ocrotite de astfel de acțiuni birocratice nejustificate”, a declarat acesta.
Mai mult, Florin Andreicuț a evidențiat impactul negativ asupra copiilor și persoanelor vulnerabile, care sunt forțați să aștepte ore în șir în condiții improprii. „Sistemul digital al Autorității Naționale pentru Cetățenie pică frecvent, iar sute de oameni sunt lăsați să aștepte în ploaie, frig sau căldură extremă. Această situație este un abuz sistemic care trebuie să înceteze”, a explicat el.

Un alt aspect grav al legislației actuale este obligativitatea depunerii jurământului de credință în termen de un an de la emiterea ordinului de cetățenie, chiar și pentru cetățenii români din Ucraina care nu pot părăsi țara din cauza războiului. „Această prevedere încalcă obligațiile constituționale ale statului român de a-și proteja cetățenii din afara granițelor. Este o măsură absurdă și nedreaptă”, a adăugat Florin Andreicuț.

Andreicuț a comparat această legislație cu alte reglementări existente, cum ar fi Legea nr. 248/2005 privind pașapoartele, care permite ca minorii sub 14 ani să nu fie prezenți fizic. „Există exemple clare de bune practici în alte domenii, dar acestea sunt ignorate complet în cazul cetățeniei. Statul român preferă să complice și să discrimineze, în loc să faciliteze accesul etnicilor români la drepturile lor fundamentale”, a declarat acesta.

Florin Andreicuț a mai atras atenția și asupra lipsei de transparență a procedurilor Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC). Deși legea cetățeniei prevede posibilitatea redobândirii acesteia pentru urmașii cetățenilor români din fostele teritorii, normele de aplicare sunt vagi, iar deciziile ANC sunt adesea arbitrare. „Solicitanții primesc respingeri pe criterii neclare, cum ar fi naționalitatea moldovenească sau ucraineană, deși actele lor dovedesc legătura cu teritoriile românești. Este o palmă dată istoriei și identității noastre naționale”, a transmis Florin Andreicuț.

Florin Andreicuț propune amendarea de urgență a legislației actuale, prin reintroducerea posibilității de depunere a dosarelor prin mandatar pentru persoanele în situații speciale, eliminarea taxei discriminatorii și stabilirea unor norme clare și transparente pentru ANC. De asemenea, acesta susține reducerea termenului pentru obținerea cetățeniei la maximum cinci luni și eliminarea cerințelor suplimentare, cum ar fi certificatul de limbă română nivel B1.

„Legislația trebuie să respecte realitățile istorice și drepturile fundamentale ale etnicilor români. Avem obligația morală și constituțională de a corecta nedreptățile și de a facilita accesul acestora la cetățenie”, a concluzionat Florin Andreicuț.

Andreicuț susține că măsurile luate de guvernanți demonstrează o atitudine de neglijență față de românii din afara granițelor, tratamentul aplicat fiind „inumane și discriminatorii”. Criticile sale sunt susținute de numeroase puncte de vedere exprimate de istorici și organizații din România, Republica Moldova și Ucraina.

Candidatul cere adoptarea unor norme mai clare și echitabile pentru procedura de redobândire a cetățeniei, eliminarea abuzurilor și implementarea unor practici umane similare altor proceduri administrative.