Într-o declaraţie politică adresată colegilor din Parlament, deputatul PNL de Maramureş, Viorica Cherecheş susţine reforma în sistemul de învăţământ din România.
„Un număr uriaș de copii care și-au imaginat cândva, la începutul clasei I, că ar putea avea un viitor frumos, riscă să se transforme în șomeri de lungă durată după ani buni de studiu.
Doar 35% dintre copiii care au debutat în anul 2004 în clasa I au ajuns în anul 2016 să promoveze examenul de Bacalaureat. Instituția fundamentală care ar trebui să le ofere copiilor valori, repere, evoluție şi cunoaştere a ajuns să-i piardă pe drum de la un ciclu de învățământ la celălalt. Din păcate acest lucru se întâmplă la fiecare generaţie”, a precizat deputatul.
În urma statisticilor realizate la nivel naţional, situaţia cunoştinţelor acumulate de elevi este dezastruoasă. Memorează mecanic şi nu ştiu să aplice ceea ce au învăţat.
“Potrivit testelor PISA, recunoscute la nivel internaţional, 40% dintre copiii români de 15 ani nu au cunoştinţe şi abilităţi minime care să le permită să înțeleagă un text sau să facă un raționament matematic ori științific elementar.
Paradoxal, un sfert dintre ei au note mai mari decât cele obţinute la Evaluarea Națională, iar în mediul rural procentul este foarte mare. Păcălim copiii cu note umflate, îi trecem clasa, dar ei nu pot să înțeleagă un text pe care ulterior să-l nareze sau să facă un raționament matematic aplicând teoria învăţată”, a mai adăugat Viorica Cherecheş.
Situaţia este una gravă deoarece cunoştinţele care nu sunt aprofundate nu pot fi valorificate de elevi, astfel că se crează un decalaj între copiii care studiază în aceeaşi clasă.
“Elevii care iau note mici la Evaluarea Națională ajung din cauza mediilor la liceele tehnologice şi nu pot evolua, ca să nu mai vorbim despre promovarea examenului de Bacalaureat. Pentru că nu au noţiunile de bază acumulate în clasele primare, în liceu nu se parcurge materia aşa cum prevede programa şcolară. Intervenția trebuie făcută în clasele mici, când copiii care se confruntă cu dificultăți ar trebui să primească ajutor pentru a ţine pasul cu restul colegilor. Profesorii spun că sunt necesare mari eforturi pentru a recupera ulerior din acest decalaj” , a mai spus parlamentarul.
Potrivit deputatului, problema trebuie remediată atâta timp cât nu este prea târziu, iar elevii şi dascălii motivaţi să dea tot ce au mai bun în procesul de învăţare-educare.
“Şcoala din România este una rigidă, bazată pe memorarea mecanică. Elevii sunt penalizaţi că nu au reţinut în loc să fie încurajaţi spre creativitate. Se pun etichete: eşti bun sau prost. Profesorii nu sunt motivaţi şi nici nu au timp să se ocupe de fiecare elev în parte şi în acest fel multora dintre ei nu le sunt dezvoltate aptitudinile care i-ar transforma în meseriaşi de excepţie.
Şcoala ar trebui să fie locul unde copilul să vină cu bucurie, cu dorinţa de a se instrui. Din păcate, din cauza programei stufoase şi a materiei încărcate, elevii români s-au transformat în mici cai de povară, cocoşaţi de genţile încărcate de cărţi şi caiete, în mici roboţei care recită pagini întregi de lecţie.
Nici tinerii nu sunt motivaţi să-şi construiască o carieră în domeniu. În sistemul românesc de învățământ salariile pentru debutanți sunt extrem de mici. O provocare este aceea de a-i aduce în sistem pe cei mai buni dintre absolvenți. Un profesor debutant primește în România un salariu echivalent cu un procent între 44,1% și 47% din PIB, aproape cel mai mic din Europa. În Finlanda, salariul pe care îl primește un debutant variază între 85,3% și 97,7% din PIB.
Trebuie îmbunătăţit statutul meseriei de profesor. Profesorii buni trebuie lăudaţi şi apreciaţi. Această meserie este una foarte importantă deoarece îi formează pe copiii noştri, viitorul României. O economie competitivă depinde de felul în care sunt formaţi aceştia, adică să îşi dezvolte valori, să fie perseverenţi şi să iubească lucrul în echipă.
Profesorii trebuie sprijiniți să facă mai mult, iar mediul de afaceri ar trebui să se implice pentru dezvoltarea școlii. Dascălii cu adevărat pasionaţi trebuie ajutaţi să le ofere copiilor mai mult.
Sistemul de învăţământ trebuie regândit pentru stabilirea capacităţii, preferinţelor, aptitudinilor, performanţelor, dar şi pentru depistarea deficienţelor fiecărui copil şi gruparea lor în funcţie de aceste criterii. Olanda, Germania procedează în acest fel, iar sistemul generează absolvenţi pregătiţi la nivelul maxim pe care fiecare îl poate atinge.
Învăţământul românesc poate fi reformat doar dacă se va adopta o strategie unitară prin îmbinarea armonioasă a elementelor tradiţionale cu principiile moderne”, a concluzionat Viorica Cherecheş.
