În aceste zile la Cluj Napoca s-a desfășurat: Forumul Pentru Educație Competitivă la care și-au dat întâlnire distinși reprezentanți ai mediului universitar și nu numai, reprezentanți ai autorităților publice locale și județene, ai instituțiilor publice.„A fost un bun prilej pentru a afla la fața locului : De ce Cluj-Napoca este un model de bună practică administrativă, în care investiția în educație reprezintă o componentă esențială și asta datorită faptului că în fiecare an 20% din taxele și impozitele clujenilor sunt redirecționate în educație și se regăsesc în: infrastructură școlară, burse, transport în comun, masă caldă, dotare materială a unităților școlare.
La toate acestea adăugându-se proiecte depuse spre finanțare pe toate liniile deschise pentru atragere de fonduri nerambursabile.
Clujul se schimbă în fiecare zi și acest lucru se întâmplă datorită unei echipe condusă de un primar cu viziune și strategie de dezvoltare :Emil Boc.
Primăria municipiului Cluj-Napoca a depus până acum proiecte în valoare de 116.472.019 euro pentru finanțare în cadrul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
Proiectele se încadrează în următoarele componente:
– C3 – Managementul deșeurilor: 10.865.786,52 euro cu TVA
– C5 – Valul renovării: 81.954.310,16 euro cu TVA
– C10 – Fondul local: 19.301.049,98 euro cu TVA
– C15 – Educație: 4.350.872,36 euro cu TVA
Proiectele vizează:
– reabilitarea termică și creșterea eficienței energetice – depuse până acum: pentru 33 blocuri de locuințe (1.561 apartamente) și 34 clădiri publice (școli, grădinițe, creșe)
– dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de autobuze electrice și stații de încărcare (în parteneriat cu comuna Florești) – 18 autobuze electrice articulate (18m) cu 18 stații lente de încărcare și 6 rapide
– infrastructură pentru transportul verde – inclusiv piste pentru biciclete (și alte vehicule electrice ușoare) la nivel local/metropolitan
– construirea creșei din cadrul proiectului complex „Dezvoltare infrastructură educațională (hub educațional) și de sănătate (unitate de sănătate – centru de excelență pentru protonoterapie), dezvoltare infrastructură sportivă (bazin de înot, bază sportivă) și pădure-parc în cadrul cartierului Borhanci”
– construirea de insule ecologice digitalizate
– înființarea de centre de colectare prin aport voluntar.
O să spuneți: Nu ne putem compara noi Sighetul cu Clujul. Așa este, dar oare rețetă măcar rețeta de ce nu am putea să o preluăm??
Eu încă sper și îmi doresc ca și la noi la Sighet să preluăm rețeta, o rețetă a unei administrații eficiente pe modelul unor bune practici administrative.
Eu sunt aici și am toată deschiderea să preluăm rețeta unei administrații cu adevărat în folosul cetățenilor” a transmis Daniela Onița-Ivașcu, viceprimarul municipiului Sighet.
