Ioan Bolovan: ,,. Pentru români însă, anul 1918 reprezintă momentul astral al națiunii române’’
Profesorul universitar doctor Ioan Bolovan, unul dintre cei mai valoroși istorici români, ne-a acordat un interviu în exclusivitate. Domnia Sa este profesor la UBB Cluj-Napoca. Îi mulțumim pentru amabilitatea de a ne răspunde intrebărilor ziarului nostru.
Domnule Profesor Ioan Bolovan, in cateva luni vom sarbatori Centenarul Marii Uniri. Cat de importanta a fost Marea Unire pentru romanii de pretutindeni si cum a fost cu putinta realizarea acestui vis?
Unirea Basarabiei, Bucovinei și apoi a Transilvaniei cu Vechiul Regat prin actele democratice succesive de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia a condus la încheierea procesului de unificare statală la români prin formarea României Mari. Românii nu au fost singulari în acest fenomen, ei s-au înscris într-o tendință general europeană în epoca modernă: germanii și-au desăvârșit unitatea statală în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, italienii la fel. Pentru români însă, anul 1918 reprezintă momentul astral al națiunii române. Prin diplomație dar și cu multe sacrificii umane și materiale, prin fermitate și responsabilitate, prin combinarea stăruinței cu acțiunea cumpătată și energică, politicienii, elitele și oamenii simpli (națiunea română în întregul ei) au reușit să pună Europa în fața faptului împlinit.
Domnule Profesor Ioan Bolovan de ce sarbatorim unele evenimente istorice pe stil vechi si unele evenimente pe stil nou? Nu va dau exemple, le stiti si dumneavoastra mai bine, in conditiile in care Romania a adoptat noul calendar dupa Marea Unire
Este dificil să dau un răspuns comprehensiv la această întrebare. Vă răspund însă printr-o întrebare: De ce și acum, în 2018, în publicațiile din România (ziare, reviste, cărți etc.) NU avem uniformitate în ceea ce privește normele de scriere. Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la „â” şi „sunt”,apărută în Monitorul Oficial Nr. 51 din 8 martie 1993, NU se respectă. În ceea ce privește sărbătorirea evenimentelor istorice pe stil vechi sau nou nu s-a adoptat încă un document oficial care să uniformizeze modul de datare al evenimentelor istorice. Și presupunând că s-ar redacta un asemenea document official, nu am convingerea că se va și respecta.
Sunteti de acord cu parerile exprimate de Lucian Boia, in ce priveste Marea Unire?
Nu sunt de accord cu toți cei care încearcă să mistifice adevărul din perspectiva de a fi încadrați în curentul political correct sau în alți termeni de a fi cumva mai europeni. Reconstituind trecutul putem deranja unii concetățeni sau chiar pe cetățenii altor state. Dacă nu o facem premeditat în sensul de a provoca orgoliile și sensibilitățile celorlați, dacă scrierea istoriei o fac cu onestitate doar specialiștii, atunci nu ar trebui să ne jenăm de trecut. Domnul profesor Lucian Boia, ca și mulți alți comilitoni ai Domniei sale, publică lucrări prin care încearcă să sublinieze preponderent erorile, scăderile din trecutul națiunii, să amplifice aspectele care ar trebui să ne facă să ne simțim că ar fi o națiune de rangul doi în lume. Am publicat cîteva recenzii ample la unele cărți ale Domnului Boia la care nu am primit nicio replică. Celpuținîn mod direct, dumnealui nu arăspunsacuzelormele. Aștept să o facă argumentat, așa cum m-am străduit eu să-i demontez numeroase afirmații.
Ce carte ne recomandati scrisa de profesorul Ioan Bolovan?
Îmi permit să vă recomand două lucrări, una de sinteză Istoria Transilvaniei, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016 (scrisă în colaborare cu Acad. Prof. univ. Ioan-Aurel Pop) și alta Ispititoarea Transilvanie. Multiperspectivitate și adevăr în istoria unei provincii, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017 (publicată în colaborare cu Sorina Paula Bolovan). Prima o văd utilă pentru mai toți intelectualii interesați de o imagine de ansamblu privind trecutul celei mai mari provincii din România de azi, a doua lucrare, o culegere de texte cu un pronunțat caracter polemic, este o provocare intelectuală pentru un public larg dar și un manifest al implicării istoricului în viața cetății.
Domnule Profesor Ioan Bolovan, de ce nu se studiaza dupa parerea dumneavoastra, in manualele de istorie, perioada postbelica a Basarabiei si a tuturor romanilor din teritoriile care nu ne mai apartin?
Sunt mai multe lucruri din trecutul românilor care nu se studiază în învățământul preuniversitar datorită diminuării numărului de ore de istorie, datorită reformei programelor școlare etc. Avem nevoie de o regândire a acestor lucruri, dar cine să mai facă așa ceva când la ministerul educației din 1990 până astăzi s-au succedat peste 20 de miniștri ! Fără continuitate managerială, fără stabilitate politică internă, fără voință reală la cel mai înalt nivel NU se poate schimba nimic serios în învățământul românesc, inclusiv cele sesizate de Dvs.
Un gand pentru cititorii Jurnalmm
Să ne străduim cu toții (de la vlădică până la opincă), cel puțin în acest an al Centenarului, să fim mai responsabili, mai fermi în activitățile noastre indiferent unde ne aflăm, și mult mai solidari. Să ne privim unii pe alții cu seninătate și optimism, cu respect și poate vom putea spune la sfârșitul anului că noi, cei de astăzi, nu i-am dezamăgit pe cei care acum un veac, ne-au lăsat moștenire România Mare.
