La 98 de ani de la Marea Unire, România nu are o autostradă care să lege vreuna dintre cele trei provincii istorice
La 1 decembrie 1918, Regatul României se unea cu Transilvania. Toate cele trei provincii istorice deveneau, în sfârşit, o singură ţară. La 98 de ani de atunci însă, nu există încă nici o şosea de mare viteză care să unească vreuna dintre ele. Şi nu va avea nici peste 2 ani, când vom sărbători 100 de ani de la naşterea României Mari.
La 98 de ani de la Marea Unire din 1918, România nu are încă o şosea de mare viteză care să lege cele trei provincii istorice, Muntenia, Transilvania şi Moldova. Nu are nici măcar una care să lege măcar două dintre ele. La 98 de ani de la Marea Unire, în România nu există nici măcar un drum cu două benzi pe sens care să lege cele trei provincii dat fiind şi că în perioada comunistă, statul a favorizat extinderea reţelei feroviare în detrimentul celei rutiere. Şi, potrivit termenelor asumate de guvernanţi, nici în 2018, la 100 de ani de la naşterea României Mari, nu se va fi finalizat vreo autostradă.
După mai mulţi ani, Guvernul României a finalizat, în 2016, ceea ce se numeşte masterplanul general de transport, în care a cuprins toate proiectele de infrastructură pe transporturi care vor fi dezvoltate în următorii ani. Punctul de interes maxim este, evident, construcţia de autostrăzi. În document se vorbeşte, în sfârşit, şi despre propuneri pentru construcţia de autostrăzi care să lege cele trei provincii istorice. Să le luăm pe rând
Piteşti-Sibiu
Tronsonul dintre Piteşti şi Sibiu este singurul care, la începutul acestui an, nu era cuprins în nici un fel de procedură, din tot vechiul coridor IV, care leagă capitala României de Occident. Este cea mai aşteptată aurostradă din România, inclusiv de către Automobile Dacia, cel mai mare exportator din ţară, pentru care şoseaua de mare viteză dintre Muntenia şi Transilvania este vitală pentru a asigura un transport mai rapid al autoturismelor asamblate în fabrica de lângă Piteşti către pieţele occidentale. Dat fiind că tronsonul este cel mai dificil de realizat, pentru că traversează munţii, a fost lăsat ultimul.
Lucrurile par a progresa. Autostrada, care are o lungime de 116 km şi un cost de construcţie de 1,67 miliarde de euro, fără TVA, potrivit masterplanului, a fost împărţită în cinci tronsoane, şi, după ce au fost făcute mare parte din studiile geologice, a fost stabilit şi traseul. Denumit autostrada "Transcarpaţi", este cel mai avansat proiect de şosea rapidă care să lege două provincii istorice ale României, iar actulul ministru al Transporturilor vorbea despre el care "prioritatea zero". Autorităţile ar dori să scoată la licitaţie construcţia a două dintre cele trei cinci tronsoane, cele de la capete, dinspre Piteşti şi dinspre Sibiu, adică cele mai uşor de realizat, în luna martie a anului viitor. "Intenţia noastră este să şi licităm capetele, ca să înceapă. Că un lucru odată început, e mai greu de oprit. (...) Un lucru odată început, eu zic că nu mai poate fi oprit" a declarat acum câteva zile ministrul Transporturilor, Sorin Buşe.
Vestea bună este că aceste tronsoane, care vor fi terminate mai întâi, vor putea fi deschise traficului, pentru că au la capete noduri de descărcare a traficului în instrastructura rutieră existentă.
Termenul estimat pentru finalizarea autostrăzii este 2021, în cel mai optimist caz, iar finanîarea va fi asigurată din fonduri europene nerambursabile.
Comarnic-Braşov
