Mic de statură, chel, cu ochi albaștri vioi, râzând, irascibil, agitat, cârcotaș, care gesticula și se strâmba mult, cu multe ticuri, inventând astfel un limbaj internațional pentru un public care aprecia comedia bufă este poate cea mai reprezentativă caracterizare a îndrăgitului actor Louis de Funes.
Fotografii: www.fanpop.com
Născut la 31 iulie 1914, la Courbevoie (periferia Parisului), și-a făcut studiile la Liceul Condorcet din capitala franceză. A frecventat pentru scurtă vreme un curs de artă dramatică, a cântat la pian într-un bar și a avut o scurtă apariție pe scenă, la recomandarea actorului Daniel Gelin.
A interpretat multă vreme roluri de mică importanță în teatru și cinema, reușind să se facă remarcat pe la 40 de ani, în filmul ”La traversee de Paris”, unde i-a avut alături pe Jean Gabin și Bourvil. Succesul a venit imediat, cu ”Pouis-Pouic” al regizorului Jean Girault (1963), ”Fantomas” cu Jean Marais, în 1964, anul în care a fost lansat și ”Jandarmul din Saint-Tropez”, prima peliculă din seria ”Jandarmul se însoară” (1968), ”Jandarmul la plimbare” (1970), ”Jandarmul și extratereștrii” (1979) încheiată în 1982 cu ”Jandarmul și jandarmerițele”.
Unul din marile sale succese a fost și ”Oscar”, piesă în care a jucat multă vreme, începând din 1959, înainte ca Edouard Molinaro să o ecranizeze în 1967. În pofida unei crize cardiace prin care a trecut în 1975, Louis de Funes a continuat să joace în filme, confirmându-și popularitatea în 1976 cu ”Aripioară sau picior” și în 1978 cu ”Zâzania”. A mai jucat în pelicule precum: ”Ispita de la Barbizon” (1945), ”Milionari pentru o zi” (1949), ”Nevastă-mea e formidabilă” (1951), ”Necunoscuta din taxi” (1952), ”Corsarii din Bois de Boulogne” (1953), ”Nevăzut, necunoscut” (1958), ”Căpitanul Fracasse” (1961), ”Frumoasa americană” (1961), ”Diavolul și cele zece porunci” (1962), ”Marile vacanțe” (1967), ”Micul scăldător” (1968), ”Aventurile rabinului Jacob” (1973), ”Avarul” (1980).
A murit la 27 ianuarie 1983 și a fost înmormântat la Cimetiere du Cellier.
Louis de Funes rămâne unul dintre marii campioni ai box-office-ului francez, cu circa 120 de milioane de spectatori veniți să aplaude inimitabilele lui figuri. ”La grande vadrouille” (Marea hoinăreală — 1966), filmul în care formează un duet comic redutabil cu Bourvil, a fost timp de 42 de ani cea mai vizionată peliculă franceză, cu 17,27 milioane de spectatori.
Filmele lui se difuzează cu regularitate pe micile ecrane în Franța și în alte țări. Louis de Funes rămâne un actor de succes fiindcă ”face legătura între generații, la filmele lui se adună adesea întreaga familie în fața televizorului”, declara Sophie Adriansen, autoare a cărții ”Louis de Funes — Regardez-moi la, vous!”.
În 2013 în onoarea marelui actor a fost deschis un muzeu numit Le Musée de Louis, în orășelul Cellier din departamentul Loire-Atlantique. Muzeul conține o expoziție cu numeroase piese de colecție cu referire la Louis de Funes: fotografii, afișe, corespondență, obiecte personale. Pot fi admirate pălăria lui Rabbi Jacob din filmul ”Aventurile rabinului Jacob”, betișoarele rupte și peruca legendarului șef de orchestră isteric Stanislas Lefort din ”La grande vadrouille”, undițele de pescuit ale actorului care era un bun pescar, afișe imense de la peliculele ”La traversee de Paris”, la ”Fantomas” și toate seria Jandarmii, toate pe muzică de fundal ”Do you, do you Saint-Tropez”. O sală mică de proiecție difuzează imagini cu amintiri depănate de Peter Brohan, fiul lui Marie Brohan care a ținut hanul ”Beau Rivage” situat în apropierea castelului, în care actorul s-a refugiat ori de câte ori a putut, să se bucure de mâncărurile lui preferate.
Datorită unui nou procedeu tehnic, Louis de Funes ”va reînvia” anul viitor în primul film de animație 3D al lui Jamel Debbouze, cu colaborarea lui Olivier de Funes, apărut de câteva ori în filmele tatălui său.
