Publicitate
Aquapark-728x90px
Banner2

Mai multe semințe, sădite în nisip, în cadrul unui experiment de acum 144 de ani, au încolțit, ca prin minune

Mai multe semințe, sădite în nisip, în cadrul unui experiment de acum 144 de ani, au încolțit, ca prin minune

Mai multe semințe, sădite în nisip, în cadrul unui experiment de acum 144 de ani, au încolțit, ca prin minune.

În anul 1879, botanistul William J. Beal a demarat unul dintre cele mai vechi experimente științifice din lume. A îngropat 20 de sticle conținând 50 de semințe fiecare, în nisip, într-un loc ținut secret.

După 144 de ani, cercetătorii de la aceeași universitate au preluat ștafeta, replantând acele semințe. Mare le-a fost mirarea când au observat că unele dintre ele au germinat.

Motivul inițial al experimentului lui Beal a fost acela de a veni în ajutorul fermierilor, încercând să determine cât de mult timp rămân viabile semințele buruienilor.

Prin plasarea a 50 de semințe din 23 de specii diferite în 20 de recipiente din sticlă, Beal a adoptat un mod ingenios de a investiga acest fenomen, orientând gurile sticlelor în jos pentru a preveni acumularea apei în interior. Ulterior, a scos semințele la fiecare cinci ani și le-a plantat pentru a vedea dacă mai sunt roditoare, scrie IFLScience.

"Este uluitor să vezi că ceva atât de vechi încă poate să înflorească"
Procesul s-a desfășurat la intervale de câte cinci ani până în 1920, când s-a decis ca replantarea să aibă loc o dată la fiecare 10 ani, apoi la fiecare 20 de ani, începând cu anul 1980. În anul 2021 a fost extrasa a 14-a sticlă de semințe, cu scopul de a se evalua dacă acestea mai aveau capacitatea de a germina.

Chiar dacă s-a constatat că majoritatea semințelor își pierduseră capacitatea de germinare în primii 60 de ani ai experimentului, cercetătorii au observat că un procent semnificativ de plante din genul Verbascum au continuat să crească.

"Cea mai surprinzătoare descoperire pentru mine este că semințele au germinat din nou. Este uluitor să vezi că ceva atât de vechi încă poate să înflorească", a declarat biologul Frank Telewski, cel care a preluat lucrarea inițiată de Beal.

Echipa a secvențiat ADN-ul semințelor care au crescut și a identificat speciile de plante. S-a constatat că plantele erau, în principal, de specia Verbascum blattaria și un hibrid între Verbascum blattaria și Verbascum thapsus. Acesta din urmă a fost probabil introdus în mod accidental în cadrul experimentului, conform unui raport publicat în jurnalul American Journal of Botany.sursa

Publicitate
Mara-728x90-2
Radiozu_insidemedia_728x90_gif_en_728x90_30fps_50q_pal1
Publicitate
Banner-lunguiet-4
Packaging_insidemedia_728x90_gif_en_728x90_30fps_50q_pal1
Ecoprovider
Logo-Agromir
General_insidemedia_330x330_gif_en_330x330_20fps_50q_pal1
Distribuie:

Parteneri

Logo-fcsbLOGO-Academia-HagiApsr-logoRomania-logoLeontin-agrepresLogo-aniversar95-opera-cluj-300x100D1
CUCUBAU-300x100Sigla-expl-e1399142318655Sport-profit153633571_112130517586930_6848597127967361658_nCase-de-Pariuri-OnlineLogo-iasi1Ziar-com2
Trimite o stire