Mănăstirea Rohiţa la trei decenii de existenţă

Duminică, 1 octombrie 2023, de praznicul Acoperământului Maicii Domnului, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea Rohia Rohiţa cu prilejul hramului şi a
împlinirii a trei decenii de la înfiinţarea sfintei mănăstiri, în fruntea unui mare sobor de preoţi şi diaconi şi a unei mulţimi impresionante de credincioşi.

„Cu ajutorul Bunului Dumnezeu şi rugăciunile şi ocrotirea Maicii Domnului, suntem la hramul de toamnă al Mănăstirii „Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului” Rohiţa-Boiereni. Mănăstirea este un aşezământ istoric, care are rădăcini înainte de anul 1700, însă ea a dispărut în cumplitul asasinat religios care a avut loc în Transilvania la 1672, prin distrugerea mănăstirilor şi schiturilor de către generalul Bukow al Mariei Tereza. Locul s-a păstrat în tradiţie şi credincioşii veneau din când în când şi se rugau pe acest loc unde a fost mănăstirea, care a ars în totalitate. După 1990, Mănăstirea Rohia, care i-a devenit mamă, a reluat viaţa schitului, iniţial, şi apoi a aşezământului monahal de aici, a trimis trei vieţuitori în frunte cu Părintele Vasile Filip, astăzi Arhimandrit şi stareţul Mănăstirii, şi a evoluat impresionant de frumos şi este mult iubită de credincioşii din Ţara Lăpuşului şi nu numai, mai cu seamă că în anii din urmă s-a făcut un proiect şi Primăria Tg. Lăpuş, domnul primar Mitru Leşe, a modernizat drumul de acces şi a legat Mănăstirea de civilizaţie şi de modernitate. Deci, călătoria spre mănăstire şi pelerinajul nu mai este ca pe vremuri, în chipuri cu foarte mult efort, ci se vine cu maşina până aici, fapt pentru care este foarte cercetată sfânta Mănăstire. Astăzi a fost hramul Mănăstirii, hramul de toamnă, „Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului”, sărbătoare mult iubită de credincioşi, de mame, de familii şi în fiecare an sunt mulţi credincioşi. De data aceasta, fiind şi duminică, adică coincidând sărbătoarea cu o zi de duminică, cred că numărul de credincioşi a fost dublu şi aproape că se aseamănă cu Mănăstirea mamă, care-i mama tuturor mănăstirilor, cu Rohia, şi ne bucurăm din suflet pentru evoluţia mănăstirii, pentru activităţile culturale care se fac aici. Sunt 30 de ani de la reînvierea Mănăstirii. S-a alcătuit o monografie, coordonată de Părintele exarh, Arhimandritul Macarie Motogna, şi stareţul Rohiei, şi s-a alcătuit un act aniversar, care a fost citit în faţa credincioşilor, pentru a marca şi pentru a aşeza în istorie pentru totdeauna, că dacă noi nu ne scriem istoria, ci doar o trăim, şi nu o scriem în pagini şi în cărţi, vor veni alţii după noi şi vor scrie istoria lor. Vor scrie cum vor crede. Trebuie să şi scriem istoria, nu doar să o trăim. Să o scriem în zidiri, în clădiri, în mănăstiri, în ctitorii pentru veşnicie, s-o scriem în pietre, pe cruci, pe troiţe şi s-o scriem în cărţi şi în biblioteci, să o scriem şi să ţină şi să rămână pentru vecii vecilor, cât va exista Biserica lui Hristos şi cât va dăinui poporul român cel drept credincios. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”

Sfânta Liturghie Arhierească
Un mare sobor de preoţi şi diaconi a slujit în această superbă zi de toamnă la hramul Mănăstirii Rohiţa. Din sobor au făcut parte Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor şi schiturilor din Eparhie şi stareţul Mănăstirii Rohia, Arhim. Vasile Filip, stareţul Mănăstirii Rohiţa, Protos. Ioil Nicoară, stareţul Mănăstirii Dealu Mare, Pr. Dr. Florin Stan, protopopul Lăpuşului, Pr. Mihai Cornel Gheduţiu, secretar protopopesc, Pr. Ioan Ciceu, protopop onorific al Lăpuşului, Pr. Gheorghe Pop din Fântânele, Pr. Vasile Mihai Hatos, paroh în Rohia, Pr. Daniel Godja Man, din Copalnic, Pr. Dănuţ Suciu, misionar
în S.U.A., Pr. Dan Boroş, din Aluniş, Protopopiatul Gherla, Pr. Alexandru Cotuţiu, din Silvaş, Protopopiatul Carei, aaaaaaaaaaaPr. Cozmin Boga din Huta, Protopopiatul Dej, Pr. Vasile Tuns din Cerneşti, Pr. Ionuţ Sălniceanu din Brebeni, Pr. Ioan Raza, de la Spitalul CFR Cluj-Napoca, Ioan Gavril Gretinuc din Măgoaja, Pr. Nicolae Scrob din Strâmbu, Protopopiatul Dej, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catdralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol, Diac. Vlad Nechita.
La ectenia pentru cei adormiţi a fost pomenită Ana, mama părintelui stareţ Vasile Filip, trecută la Domnul în acest an.
La momentul Chinonicului, o solistă locală şi Maria Casandra Hauşi au interpretat câte o frumoasă priceasnă despre Maica Domnului.
După încheierea Sfintei Liturghii, Arhid. Vlad Verdeş a citit Actul Aniversar, scris şi semnat de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin cu ocazia împlinirii a trei decenii de la reînvierea Mănăstirii Rohiţa – Boiereni, în care se spune, printre altele:

„Deși sătenii și locuitorii hotarelor din împrejurimi purtau în gând amintirea lăcașului de rugăciune și își doreau cât mai repede reînvierea acestei mănăstiri istorice de la Valea Rohiței, această dorință nu a fost posibilă, din cauza vremurilor, a nedreptăților și a trecerii forțate a românilor ortodocși din Ardeal la unirea cu Biserica Romei, iar, mai apoi, a celor două Războaie Mondiale, urmate de cei 45 de ani de comunism ateu în România.
La îndemnul Arhimandritului Justinian Chira, starețul Mănăstirii Rohia, în anul 1958, preotul și credincioșii din Boiereni au început să facă pelerinaje la locul unde fusese mănăstirea și să săvârșească câte o Sfântă Liturghie în prima duminică după sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, hramul istoric al fostei mănăstiri.
Această tradiție a fost respectată an de an, până în anul 1985, când preotul Emil Man, împreună cu credincioșii din Boiereni, s-au hotărât să ridice o modestă bisericuță pe vatra fostei mănăstiri, unde să se poată săvârși și alte slujbe, și câteva chilii modeste, pentru păstrarea bunurilor care începuseră să se adune.
În anul 1990, Dumnezeu a hotărât reluarea activității așezământului ca schit aparținător Mănăstirii Rohia. Astfel, tânărul stareț al Mănăstirii Rohia, Protosinghelul Iustin Hodea, a răspuns dorinței credincioșilor de a lua sub oblăduirea Mănăstirii Rohia patrimoniul de la Rohița și îl delegă pe Arhimandritul Serafim Man, fostul stareț al Rohiei, să încheie și să semneze, în data de 4 februarie 1990, procesul verbal prin care fostul așezământ monahal este reînviat ca schit aparținător de Mănăstirea Rohia, care se îndatorează să trimită câțiva viețuitori din propria obște spre a se reînnoda viețuirea monahală. Din partea Parohiei ortodoxe din Boiereni semnează preotul paroh Vasile Pop și membrii Consiliului Parohial.
În paralel cu această lucrare administrativă, starețul Mănăstirii Rohia, Protosinghelul Iustin Hodea, face un memoriu către Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, prin care cere Arhiepiscopiei reînvierea așezământului monahal de la Rohița ca schit aparținător Mănăstirii Rohia, memoriu trimis în același an, 1990, și aprobat cu bucurie de către Arhiepiscopul Teofil Herineanu al Clujului și Preasfințitul Justinian, Episcopul-Vicar.
Odată cu reînființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Episcop Justinian, în calitate de primul Episcop al reînviatei Episcopii, va săvârși, la 1 octombrie 1991, prima Sfântă Liturghie Arhierească la Schitul de la Valea Rohiței.
Din însemnările păstrate în documentele Mănăstirii Rohia rezultă că, în 23 mai 1993, Mănăstirea Rohia își împlinește făgăduința și trimite primii viețuitori la Schitul Valea Rohiței, și anume pe Ieromonahul Vasile Filip – egumen, Monahul Teofan Petruț și frații Nelu Boca și Nicolae Pițiș.”

Răspunsurilela Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Florian Vois.
Între credincioşi s-a aflat primarul Mitru Leşe al oraşului Tg. Lăpuş, pe a cărui unitate administrativă este aşezată Mănăstirea Rohiţa – Boiereni.
Masa caldă de hram a fost oferită tuturor celor prezenţi de către credincioşii din Parohia Rogoz, după modelul creştinesc al mănăstirii, care oferă o masă caldă în fiecare duminică şi sărbătoare.

Cuvântul de învăţătură
Un vast cuvânt de învăţătură a rostit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, pornind de la Sfânta Evanghelie a zilei, în care a vorbit despre semnificaţia praznicului „Acoperământul Maicii Domnului”, despre originea lui, despre Maica Domnului grabnic ajutătoare, ca urmare a rugăciunilor pe care i le adresăm şi despre cum s-a statornicit această sărbătoare.
„Suntem beneficiarii tehnologiei, a globalizării, dispunem de tehnică, avem telefon, avem televizor. Putem vorbi. Ne putem vedea. Avem confort, avem bunăstare, dar cu toate acestea n-avem voie să uităm de Dumnezeu, că dincolo de acestea este Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului şi cei ce le-au creat au fost inspiraţi de Dumnezeu şi n-ar fi trebuit să creeze lucruri ucigătoare şi arme distrugătoare, ci cultură, evoluţie, tehnologie care să uşureze viaţa omului. Ne-am facilitat scurtarea timpului, dar în locul timpului câştigat să ne rugăm lui Dumnezeu şi să facem mai mult bine”, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.

Distincţii
Ca semn de apreciere şi mulţumire pentru reclădirea Mănăstirii Rohiţa – Boiereni, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a acordat Preacuviosului Arhim. Vasile Filip, stareţul Mănăstirii Rohiţa, Ordinul Cultural „Nicolae Steinhardt” pentru clerici „în semn de înaltă apreciere şi părintească preţuire la aniversarea a trei decenii de la reînfiinţarea Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului” Rohiţa, pentru organizarea, în tandem cu Mănăstirea Rohia, a Zilelor Culturale „Nicolae Steinhardt” în ultimul sfert de secol, pentru găzduirea taberelor de pictură în cadrul Zilelor Culturale „Nicolae Steinhardt” şi pentru slujirea filantropică şi fraternă a tuturor pelerinilor care cercetează acest aşezământ monahal”.
Medalia Culturală „Nicolae Steinhardt” a fost acordată şi Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului” Rohiţa.
Tot cu ocazia hramului de tomană a Mănăstirii Rohiţa Boiereni primarul Mitru Leşe al oraşului Tg. Lăpuş a fost distins cu Medalia Culturală „Nicolae Steinhardt” pentru ajutorarea mănăstirii şi pentru asfaltarea drumului de acces spre sfântul aşezământ monahal.
Ordinul Cultural „Nicolae Steinhardt” a fost acordat şi domnului Florian Razmoş şi soţiei, prieteni apropiaţi ai marelui om de cultură, domnul Florian fiind cel care l-a dus la spitalul din Baia Mare din casa sa în care a venit să adăsteze în drum spre Bucureşti. A fost cel care l-a supravegheat în ultimele sale clipe de viaţă în spitalul băimărean pe Nicolae Steinhardt.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.