Docetaxelum, oxaliplatinum, gemcitabinum, molecule indicate în tratamentul unor cancere, au şanse foarte mari să dispară de pe piaţa locală în 2016. Pentru fiecare dintre aceste molecule au rămas anul trecut cel mult trei producători în România. Taxa clawback care se aplică nediferenţiat la medicamentele generice şi la medicamentele inovative, dar şi reglementarea care impune ca preţul medicamentului generic să fie la 65% din preţul medicamentului inovativ corespunzător vor duce în colaps industria locală de medicamente generice. 700 de medicamente ieftine au dispărut anul trecut din România iar această tendinţă continuă în ritm accelerat în 2016, dacă autorităţile menţin acelaşi cadru de reglementare, ne-a spus Laurenţiu Mihai, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.
400 de medicamente eliberate pe reţetă medicală (Rx) au dispărut de pe piaţa românească doar în ultimul trimestru al anului 2015, ca urmare a implementării celui mai mic preţ european la medicamente la 1 iulie 2015. Pe lângă cele 400 de medicamente Rx care au dispărut deja, alte 312 au risc crescut de dispariţie de pe piaţă, din cauza scăderii semnificative a preţurilor de vânzare sub costurile de producţie, arată prima analiză privind disponibilitatea medicamentelor Rx la începutul anului 2016, realizată de Cegedim şi publicată de ECONOMICA.NET.
De ce dispar de pe piaţa românească medicamentele cu preţuri accesibile
Tendinţa actuală de dispariţie a medicamentelor de pe piaţa din România este cauzată în egală măsură de politica de preţuri (n. red. de la 1 iulie 2015 avem cel mai mic preţ european la medicamente) şi de cadrul fiscal aplicat industriei farmaceutice, prin taxa clawback. Cu toate acestea, cel mai mare impact al dublei presiuni exercitate de sarcina fiscală excesivă şi reglementările de preţ este asupra medicamentelor generice, adică acele medicamente ieftine, esenţiale pentru tratamentele de bază, în special pentru bolvanii cronici.
Cele mai afectate sunt medicamentele sub 50 de lei, întrucât preţul acestora ajunge să fie sub costul de producţie, iar producătorii sunt nevoiţi să închidă linii întregi de producţie. Nu se poate estima cu exactitate cât a contribuit fiecare dintre cele două măsuri la dispariţia medicamentelor de pe piaţa din România, însă este evident în cazul medicamentelor generice că taxa clawback împreună cu reglementarea care impune ca preţul medicamentului generic să fie la 65% din preţul medicamentului inovativ corespunzător vor duce în colaps industria locală de medicamente generice, a explicat pentru ECONOMICA.NETLaurenţiu Mihai, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Medicamente care au cele mai mari şanse să dispară în cursul anului 2016 de pe piaţa românească
Oficialul Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) ne-a spus care sunt moleculele a căror disponibilitate a scăzut dramatic în ultimul an:
· ceftriaxonum – indicat în tratamentul infecţiilor intraspitaliceşti; din şase producători în 2014 a rămas un singur producător în 2015;
· docetaxelum – indicat în tratamentul unor cancere; din 7 producători în 2014 au rămas 3 producători în 2015;
· oxaliplatinum – indicat în tratamentul unor cancere; din 7 producători în 2014 au rămas 2 producători în 2015;
· meropenem – indicat în tratamentul infecţiilor severe intraspitaliceşti; din 6 producători în 2014 au rămas 1-2 producători în 2015;
· gemcitabinum – indicat în tratamentul unor cancere; din 6 producători în 2014 au rămas 2-3 producători în 2015;
· levocetirizinum: din 5 producători în 2014 au rămas 2 producători în 2015;
· vancomycinum – indicat în tratamentul infecţiilor severe intraspitaliceşti; din 3 producători în 2014 a rămas un singur producător în 2015;
· Combinaţii levodopum + benserazidum (exemplu: Madopar); – indicat în tratamentul formelor de Parkinson; din 3 producători în 2014 , niciun producător în 2015;
· Combinaţii piperacillinum + tazobactanum – indicat în tratamentul infecţiilor severe intraspitaliceşti; din 4 producători în 2014 a rămas un singur producător în 2015;
· valsartanum – indicat în tratamentul bolilor cardiovasculare; din 9 producători în 2014 au rămas 2 producători în 2015;
Pentru midazolam – medicament esenţial în ATI şi pentru digoxin – medicament esenţial în crizele cardiace nu mai avem nici un producător în România.
Proiectul de lege privind calcul diferenţiat al taxei clawback la medicamente generice şi inovative, blocat în Parlament de peste doi ani
Citeste continuarea pe economica.net
