Numărul din februarie al revistei de cultură „Nord Literar” vine cu noi oferte de lectură pentru cititorii pasionați de literatură și nu numai.
Trei pagini dedicate aniversaților sunt în acest număr al revistei: Gheorghe Pârja aduce pe tapet personalitatea academicianului maramureșean Nicolae Breban, care a împlinit 90 de ani la 1 februarie și pe cea a lui Vasile Proca, poetul care de curând a împlinit 75 de ani. Horea Bădescu îi conturează un scurt portret universitarului clujean Mircea Popa la 80 de ani, iar poemul lunii îi aparține lui Gheorghe Mihai Bârlea și el aniversat în februarie. Gheorghe Glodeanu se apleacă asupra volumului „Visul copilului care pășește pe zăpadă fără să lase urme sau Invizibilul, descriere amănunțită” al lui Gabriel Chifu, cel care în 22 martie împlinește 70 de ani.
„Încă de la început, pactul dintre scriitor și cititor introduce un acord tacit și o bună porție de încredere reciprocă” – spune Irina Petraș în „Contractul de lectură”, eseu aparținând seriei deja consacrate de „Răspunsuri/răspunderi”. Genealogii culturale ne propune Ion Papuc în textul său dedicat lui Radu Ulmeanu.
Lirica lui Mircea Petean „duce mai mult decât stă în puterea fiecărui cititor de a smulge din faldurile textului” susține Delia Muntean în cronica la volumul „O sută și una de poezii”. O a doua cronică a aceleiași autoare propune interpretarea critică a volumului Anei Ludușan, „Fata din copaci”.
Daniela Sitar-Tăut vine cu o provocare interesantă: „Tipărirea integrală a piesei «Aici se repară ieftin roata norocului»” a lui Camil Petrescu.
Vasile Porca este poetul de la „Orfeu”, acompaniat de parodia lui Lucian Perța, iar pagina de poezie cuprinde creații din lirica lui Carmen Secere, a Loredanei Știrbu și a lui Gelu Dragoș.
La pagina „Avalon”, Ovidiu Pecican punctează momente ale zbaterii lui I. D. Sârbu pentru a-și vedea publicate operele.
Istoricul Marius Oprea semnează pentru prima oară în „Nord Literar”. Textul său este o interpretare critică a volumului lui Vasile Mârza, „Marea Neagră în viziunea lui Gheorghe I. Brătianu”.
Un fragment din volumul în pregătire „Buzura la Berința”, care îl prezintă pe tatăl academicianului Augustin Buzura dintr-o perspectivă subiectivă, ne propune Dana Buzura-Gagniuc.
Pagina de eveniment este dedicată manifestărilor organizate în luna februarie la Beclean cu prilejul omagierii Cenaclului Saeculum, una dintre cele mai frumoase mișcări literare ale anilor ’80, în care au fost implicați și oameni de cultură din Maramureș.
Zenovie Cârlugea realizează o cronică a volumului „Istoria prozei fantastice românești” al lui Gheorghe Glodeanu, apărut de curând.
La pagina destinată recenziilor, Constantin Cubleșan se oprește asupra romanului lui Radu Țuculescu, „Crima de pe podul Garibaldi”, iar Raluca Hășmășan asupra volumului de versuri „Lacrima de pe obrazul mumiilor” al lui Valeriu Stancu.
Terezia Filip vorbește despre opera lui Petru Racolța, remarcând evoluția sa cu fiecare volum nou apărut. Ștefan Jurcă ne conturează profilul inginerului-cărturar Vasile Bologa, iar Dușița Ristin punctează apariția volumului de poeme în proză al lui Rabindranath Tagore, „Gitanjali – Ofrandă de cânturi”, tradus de Elena Liliana Popescu.
Dalina Bădescu vine cu o temă incitantă înu pagina dedicată artei: „Realismul social. Impresii și amintiri dintr-o epocă ce n-a existat”.
Valeriu Stancu ne propune, pentru pagina de traduceri, poezii din creația poetului uruguaian Julio Pavanetti.
Pentru ilustrarea acestui număr s-au folosit lucrările artistului plastic Mircea Bochiș