După un 2016 încărcat de cutremure politice, anul care tocmai a început se anunţă destul de agitat. De la învestitura lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite la Brexit, trecând prin Orientul Mijlociu, Financial Times face sumarul evenimentelor cu potenţial de a schimba lumea în 2017.
Ianuarie: Trump preia frâiele la Casa Albă
Judecând după comportamentul său de până acum, Donald Trump va fi un om de acţiune, un "preşedinte jucător", încă de la începutul mandatului său. Primele punce pe agenda preşedintelui ales par să fie retragerea Statelor Unite din noile tratate pentru comerţ, în special Parteneriatul Trans-Pacific cu ţările asiatice, reevaluarea şi înlocuirea reformei în domeniul asigurărilor medicale poreclită "Obamacare" şi renunţarea la o bună parte dintre politicile de protecţie a mediului adoptate în timpul celor două mandate ale preşedintelui Barack Obama.
Trebuie urmărit atent discursul de învestitură al preşedintelui Donald Trump şi deciziile din primele zile la Casa Albă, care vor da tonul pentru restul mandatului său. Un alt moment cheie va fi prima întâlnire a lui Trump cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în contextul relaţiilor tot mai tensionate dintre SUA şi Rusia din ultimii ani, cu Ucraina şi Siria puncte fierbinţi pe agenda comună.
Martie: Brexit
Guvernul Marii Britanii, condus de premierul Theresa May, a promis că va activa Articolul 50 şi va declanşa oficial procedura de ieşire din Uniunea Europeană până la sfârşitul lunii martie a anului viitor. Vor fi trecut doar nouă luni de la referendumul din 23 iunie, când o majoritate a britanicilor au votat să părăsească UE.
În prezent, direcţia pe care o vor lua relaţiile dintre Marea Britanie, UE şi NATO în contextul Brexitului nu este clară. Guvernul Theresa May a promis că va prezenta un plan clar pentru Brexit înainte de a declanşa Articolul 50 al Tratatului UE de la Lisabona. Indiferent de informaţiile care vor fi prezentate publicului, Marea Britanie trebuie să-şi pregătească serios strategia de negociere, în special în ceea ce priveşte relaţiile comerciale.
Guvernul May va trebui să jongleze cu relaţiile cu partenerii externi, să evite instalarea panicii pe pieţele financiare, să menţină dinamica investiţiilor străine în Marea Britanie şi să prevină noi divergenţe în interiorul Partidului Conservator, între parlamentarii pro-Brexit şi cei moderaţi.
Alegeri prezidenţiale în Franţa
După Brexit, victoria lui Donald Trump şi căderea guvernului Matteo Renzi în Italia, nimic nu mai poate fi o surpriză. Partidele tradiţionale din Franţa - socialiştii şi republicanii - au căzut în dizgraţie după criza economică din 2008-2009. Atacurile teroriste sângeroase care au lovit recent Europa au pus paie pe foc, după şapte ani de creştere economică anemică, şomaj ridicat, mai ales în rândul tinerilor, şi stagnarea sau scăderea veniturilor pentru clasa de mijloc şi pentru populaţia săracă.
Politicienii "serioşi" încearcă să reziste asaltului Frontului Naţional, partidul de extremă-dreapta condus de Marine Le Pen, fiica activistului politic Jean-Marie Le Pen. Marine Le Pen pare să plece cu şanse bune de a intra în turul doi al alegerilor prezidenţiale din aprilie-mai, însă favorit pentru câştigarea preşedinţiei este, în sondaje, Francois Fillon, candidatul Partidului Republican - formaţiunea moderat-conservatoare care a dat, cel mai recent, administraţia Nicolas Sarkozy.
Citeste continuarea pe economica.net
