A ieșit de sub tipar numărul dublu al revistei de cultură „Nord Literar”, pentru lunile iulie-august, cu 24 de pagini consistente și interesante, din care spicuim câteva idei de lectură.
„Răspunsurile și răspunderile” Irinei Petraș vizează pecetea gândirii filosofice la Eminescu.
De curând, la Editura Academiei Române a apărut o nouă monografie dedicată lui V. Voiculescu, semnată de Florentin Popescu și prezentată în paginile revistei de Gheorghe Glodeanu.
Poetul Valeriu Stancu își mărturisește sentimentele, după ce a fost premiat de Academia Franceză cu „Le Prix Mallarmé”.
Despre poeziile-popas în călătoria spirituală a lui Carol-Daniel Sabău scrie Delia Muntean, în cronica la volumul de versuri „Simplissima”.
Daniela Sitar-Tăut prezintă tulburătoarea carte a Smarandei Nemeth, „Jurnal postum”. Florian Copcea zăbovește asupra volumului lui Gabriel Chifu, „despre petrecerea de sine și alte petreceri”.
Gheorghe Pârja semnează două materiale în acest număr: un interviu cu poetul Petru Cârdu, cu ilustrații inedite din arhiva personală, și un text dedicat premiului Cartea Anului pentru Debut (ex aequo) acordat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată” al Danei Buzura-Gagniuc.
Despre destinul cărții și al culturii, în general, în vremuri de restriște, despre eforturile pe care editorii și managerii culturali sunt nevoiți să le facă vorbește Dana Buzura-Gagniuc în eseul „Oamenii-orchestră și durerea cărții”.
Mircea Popa apreciază că volumul „Rezemat de noapte” al lui Marius Țion este așezat „sub regimul nocturn al magismului sideral”. Ligia Duruș îl consideră pe Dan Anghelescu „un poet al disimulării”, analizând critic cartea „Poeme sub acoperire”.
Un eseu despre „bătrânele lucruri” purtătoare de mesaj, semnat de Radu Ciobanu, îndeamnă la respectul față de trecut.
Raluca Hășmășan „instigă la lectura” proaspătului volum „Vremea uitată. Eseiști ai Transilvaniei”, coordonat de Irina Petraș, apărut la Editura Școala Ardeleană.
În acest număr se poate citi proză de Petru Racolța și Cătălin Boghiu și poezie de Julia Dragomir, Evelina Vasc și Dana Lazăr.
Recenziile semnate de Cezarina Adamescu și Flaviu Claudiu Mihali vizează două volume de poezii: „Sedus de îngeri” de David Boia, respectiv „Dansul îngerului păzitor” de Costică Ciocan.
Pagina „Orfeu” este dedicată poeziei lui Aurel Ștefanachi și parodiei lui Lucian Perța.
Eseul „Un pretendent Valah la Curțile Europei” al lui Ovidiu Pecican continuă în pagina „Avalon” cu partea a VI-a.
Un nou text din seria celor premiate la Concursul de eseuri filosofice „Emil Cioran” organizat de Catedra de filosofie din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca îl are ca autor pe Matei Gâtlan (clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Al. Vlahuță, București).
Doi autori maramureșeni semnează poemul lunii: Vasile Igna și Ștefan Jurcă.
Revista este ilustrată cu creațiile Dalinei Bădescu, artistă care, așa cum afirmă Pavel Șușară într-o consistentă cronică plastică, „refuză să se conformeze urgențelor actualității și să recompenseze privirea doar printr-un spectacol de consum imediat”. Tot ei îi este dedicat și eseul „Daphnis și Chloe la Baia Mare” al lui Ion Papuc.
„Poem întru slava piciorului” de Ilarie Voronca, în traducerea din limba franceză a lui Horia Bădescu este propunerea pentru pagina dedicată traducerilor.
Revista noastră poate fi găsită în librăriile Cărturești din întreaga țară.
