O INVENȚIE PE ZI: Motorul Diesel

Motorul Diesel (cunoscut și ca motor cu aprindere prin compresie) este un motor cu ardere internă care folosește căldura creată prin comprimare pentru a aprinde și a arde combustibilul injectat în camera de combustie. Acest motor este diferit față de motorul cu aprindere prin scânteie pe gasolină sau cel pe benzină care folosesc un dispozitiv auxiliar, bujia, pentru aprinderea amestecului de aer-combustibil.

 

Istoria motorului Diesel începe în anul 1885, când inventatorul englez Herbert Akroyd Stuart a început să investigheze posibilitatea folosirii uleiului de parafină (similar motorinei de astăzi) pentru un motor, care spre deosebire de petrol se vaporiza mai greu într-un carburator deoarece volatilitatea sa nu era suficientă pentru a permite acest lucru.

Motoarele lui Stuart, construite începând cu anul 1891 de Richard Hornsby and Sons, au fost primele motoare cu ardere internă care foloseau un sistem presurizat de injecție a combustibilului. Motorul Hornsby-Akroyd a folosit un raport de compresie comparativ mic, pentru ca temperatura aerului comprimat din camera de combustie la sfârșitul bătăii de compresie să nu fie îndeajuns de ridicată pentru a iniția combustia.

Motorul Diesel modern încorporează proprietățile unei injecții directe și ale unei aprinderi prin compresie. Ambele idei au fost patentate de Akroyd Stuart și Charles Richard Binney în mai 1890. Un alt patent a fost scos pe 8 octombrie 1890, care detalia funcționarea unui motor complet, mai exact a unui motor Diesel, unde aerul și combustibilul sunt introduse separat. Diferența dintre un motor Akroyd și un motor Diesel modern a fost nevoia de a furniza mai multă căldură cilindrului pentru a porni motorul rece. În 1892, Akroyd Stuart a produs o versiune îmbunătățită a motorului care nu mai necesită o sursă de căldură adițională, cu un an înainte de apariția motorului lui Diesel.

În anul 1892, Rudolf Diesel a primit brevetele în Germania, Elveția, Regatul Unit și în SUA pentru ”Metoda și aparatul de convertire a căldurii în lucru mecanic”. În 1893 el a descris un motor cu ardere înceată care prima dată comprima aer, astfel crescând temperatura peste punctul de pornire a combustibilului, apoi gradat se introducea combustibil în timp ce se permitea amestecului să se extindă.

Pe 10 august 1893, la Augsburg, primul model al lui Rudolf Diesel, un singur cilindru de fier de 3 metri cu un volant la bază, a funcționat pentru prima dată cu propria putere. Diesel a petrecut mai bine de doi ani îmbunătățind proiectul său, iar în 1896 a demonstrat un alt model cu o eficiență teoretică de 75%, spre deosebire de eficiența unui motor cu aburi de numai 10%. Până în 1898, Diesel a devenit milionar, motoarele sale fiind folosite pentru a alimenta conducte, centrale electrice și hidrocentrale, automobile, camioane și aparatură marină.

Cel mai mare motor Diesel din lume este Wartsila-Sulzer RTA96-C, realizat pentru vase container uriașe. Produce aproximativ 84,42 MW, adică 113 210 CP la 102 rotații/minut, are 13,5 metri înălțime, 26,59 metri lungime și cântărește peste 2.300 de tone.

Conform Societății Britanice de Producători și Comercianți de Motoare, media automobilelor cu motoare Diesel a ajuns la 50% din vânzările de automobile, incluzând Franța cu 70% și Regatul Unit cu 38% din vânzări.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.