O „Săptămână Verde” plină de culori şi arome de Maramureş la târgul de la Berlin 2015

grup ambTârgul de Produse Tradiţionale „Săptămâna Verde” de la Berlin a fost un prilej pentru delegaţia maramureşeană de a expune tot ce are judeţul nostru mai reprezentativ, mai frumos şi mai atractiv: de la pălinca de Maramureş şi produsele din carne, brânză, fructe şi miere, până la ţesături, cusături şi ceramică. Totul pe fondul muzicii lui Dumitru Dobrican şi al dansurilor populare spectaculoase ale corpului de balet al Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania. Ca în fiecare an, delegaţia maramureşeană a reprezentat o treime din întreaga delegaţie a României, a fost cea care a asigurat partea de spectacol, dar şi partea de imagine, prin filmele de prezentare – oferite de Serviciul de Turism şi Promovare a Consiliului Judeţean Maramureş şi care au rulat pe toată durata derulării evenimentului. Demersul Consiliului Judeţean Maramureş este unul de sprijinire şi promovare a produselor autentice şi, prin aceasta, de promovare turistică şi implicit economică a judeţului Maramureş. Materialele de promovare a judeţului au fost îndelung studiate de vizitatori, inclusiv ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin şi ambasadorul României la Berlin, Lazăr Comănescu, fiind interesaţi de cele 12 motive de vizitare a judeţului, expuse într-unul din materialele prezentate. De altfel, delegaţia oficială, formată din ministrul agriculturii, ambasadorul României la Berlin, miniştri şi secretari de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a vizitat fiecare stand. Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu, i-a prezentat pe toţi producătorii maramureşeni, oferind amănunte şi informaţii despre întreaga delegaţie a Maramureşului.

„Dracula snaps”
În topul „agrointeligenţa” al produselor româneşti expuse la târg, băuturile Distileriei Voica din Chechiş sunt pe primul loc, motivul fiind legat de felul în care ştiu să-şi promoveze şi să-şi dezvolte afacerea. În acest an, au venit la târg cu produse noi, cu ambalaje şi denumiri care amintesc de legenda lui Dracula: Dracovitza, Vampir etc. Paharul cu pălincă, tare şi galbenă de la butoiul de lemn în care a fost ţinută, oferit vizitatorilor sub denumirea „Dracula snaps” a fost unul din punctele de atracţie şi de distracţie. „Am valorificat acest brand, pe care vizitatorii îl cunosc şi care îi atrage. Am venit, de asemenea, cu noi tipuri de împletituri şi ambalaje pentru sticle de toate dimensiunile. Împletitura pentru ambalaje este o artă care nu se practica în zona noastră, dar am adus specialişti care ne-au învăţat cum se face împletitura de nuiele pentru sticle şi acum a devenit tradiţie şi la noi.” – spune Teofil Tranişan.
Auriu de Codru
Din standul lui Ioan Hotea se revarsă nuanţe de auriu: de la siropul de cătină cu miere, până la borcanele cu boabe de polen şi propolis sau cu miere de albine de diverse sortimente. „Sunt patru sortimente de miere de albină pe care le-am adus în acest an: de salcâm, de pădure, polifloră şi de tei. Cea de pădure e mai căutată de cumpărători, pentru că e cea mai gustoasă. Am venit şi cu castraveţi muraţi, în care soţia mea pune câte o linguriţă de miere. Dacă pui miere, nu mai trebuie conservant pe murături.” – arată Ioan Hotea.
Roşu de Chioar
Sucurile naturale şi vinul de casă, dulceţurile dar şi coşurile cu mere expuse de familia Pop amintesc de aromele copilăriei. Sucul de mere se face pe loc şi are un gust care te trimite cu gândul la prăjiturile cu mere făcute de bunici. Vizitatorii sunt atraşi de roşul limpede al vinului de casă oferit spre degustare, dar şi de dulceţurile de fructe de pădure făcute în casă de Voichiţa Pop.
Arome extreme
Sorin Buda a expus produse de cele mai diverse categorii: de la dulceaţa de soc şi de gogonele, la cea iute-dulceagă din ardei iute. Alături de ele – zacusca de vinete, sucuri şi siropuri şi murături, toate fără conservanţi şi fără aditivi. De altfel, ministrul Agriculturii Daniel Constantin a zăbovit îndelung la stand, atras de combinaţia de arome a acestor produse.
Slănină fără colesterol
Multe din produsele firmei „Toto” au la bază carnea de mangaliţă. Slănina de mangaliţă – gustoasă şi fără colesterol – a fost cea mai căutată de cumpărători. „Cârnaţii afumaţi, slănina cu boia şi usturoi şi, în special slănina de mangaliţă sunt produsele cele mai cerute de public.” – spune reprezentantul firmei.
Aromă de trandafiri şi cireşe amare
Arghir Ciurte a adus în acest an câteva produse noi, care au urcat rapid în topul preferinţelor publicului. „Am venit cu dulceţuri ambalate în borcane mici, pentru că trec mai uşor. În acest an am adus dulceaţă de trandafiri, de frăguţe şi de cireşe amare. Dar am adus pentru prima oară şi un suc din măr cu sfeclă şi morcov care văd că place foarte mult.” – susţine Arghir Ciurte.
… şi aromă de afine şi muşchi de vită afumat
„Universal 91”, ca în fiecare an, a adus o serie de produse din carne de porc şi de vită. Au adus şi o poartă maramureşeană de care au atârnat cârnaţii şi jamboanele din care au oferit publicului spre degustare. Şi, pentru ca muşchiul de vită afumat sau costiţa de porc să meargă mai uşor, oaspeţii sunt întâmpinaţi cu un pahar de palincă de Maramureş sau cu lichior de afine.
Mici… de poveste
Familia Stauder din Seini are o istorie de 85 de ani în prepararea produselor din carne. Tradiţia s-a perpetuat din tată-n fiu, acum fiind la a treia generaţie de producători. La micii preparaţi de Agneta Stauder s-a stat la coadă, lucru nu foarte des întâlnit la târg.
Ţesături naturale de Săpânţa
Mulţi dintre vizitatorii care s-au oprit la standul Mariei Zapca din Săpânţa, au cumpărat produse din lână şi fire naturale. „Ciorapii de lână, cergile şi tot ce e din fire naturale se cumpără. Străinii ştiu să aprecieze produsele, spun că se întreţin uşor. Unii dintre ei au întrebat dacă pot spăla cergile, dacă nu se distrug la spălat. Au fost surprinşi să afle că nu se distrug.” – spune Maria Zapca. O familie din Dolj, stabilită de 20 de ani în Berlin, a zăbovit îndelung la standul Mariei Zapca de unde şi-au cumpărat clopuri de Maramureş.
Poveşti din România
„Sunt bucuros că, în fiecare an, pot să duc poveşti din România spre Berlin. Fiecare vas al meu spune o poveste. Cunosc oameni care şi-au luat vase de ceramică din România şi beau din ele de ani de zile. E un sentiment tare frumos să te caute oameni care au mai fost şi anii trecuţi, să îi recunoşti să vorbeşti cu ei.” – spune Daniel Leş, artistul care a impresionat şi în acest an cu lucrările sale din ceramică. El spune că percepe acest târg ca pe un nod de legătură între românii de acasă şi cei din Germania.

„Ce mai e pe-acasă?”
Pe românii veniţi la standul României îi recunoşteai uşor, pentru că toţi au lăcrimat la muzica lui Dumitru Dobrican, la dansurile Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania, la degustarea micilor şi a pălincii de Maramureş. Pentru mulţi dintre ei, târgul a fost prilejul de a întreba „Ce mai e pe-acasă?”, da a se prinde în hora românească, de a cânta împreună cu toată delegaţia „Noi suntem români”.
Marius Furdui – un hunedorean stabilit de 25 de ani în Germania, unde are o afacere cu alcool – a stat câteva ore la standul Maramureşului, a povestit cu lacrimi în ochi că şi-ar dori să vadă că România frumoasă e promovată cum se cuvine în străinătate.
„România e un tablou frumos. Poate… mai avem de lucrat puţin la oameni, dar e locul cel mai frumos din lume. Acolo e frumos, aici în Germania e mai bine din alte puncte de vedere.” – spune un român stabilit de 40 de ani în Germania.
Românii din Berlin vor produse tradiţionale româneşti
Toni Karafillidis – deşi e grec de origine – se consideră român, pentru că s-a stabilit în România în 1974. Acum 20 de ani a venit în Berlin, unde şi-a deschis un lanţ de restaurante. Într-o limbă română impecabilă spune că şi-a deschis un restaurant cu specific românesc în centrul Berlinului. „Sunt peste 25.000 de români în Berlin, care caută produse cu specific românesc. Am venit aici să închei contracte cu producătorii români, să stabilesc contacte şi să găsim soluţii pentru transportul mărfii spre Berlin. Vreau să discut cu producătorii români să cumpăr acum cantităţi mari de marfă.”
Parteneriat Maramureş – Germania
Unul din vechii prieteni ai Maramureşului, deputatul din Regiunea Sachsen-Anhalt – Lars Zimmer a venit să viziteze standul judeţului, să se întâlnească cu delegaţia maramureşeană şi să discute câteva idei de parteneriat. „Ne-am gândit să propunem înfrăţirea dintre regiunea noastră şi judeţul Maramureş, dar şi să realizăm înfrăţiri între licee de aici şi din Maramureş.” – a declarat deputatul. Lars Zimmer nu a părăsit standul judeţului înainte de a se prinde în hora şi de a dansa „Periniţa”, alături de artiştii Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.