Oameni de seamă ai Maramureșului: ec. Nicolae Sabău, interpret de muzică populară, a împlinit 90 de ani

Tezaurul folcloric maramureșean este unul dintre cele mai bogate din România. Cântecele au melodii și texte de o frumusețe inegalabilă, melodiile au vigoare, doinele exprimă bucuria și tristețea, amărăciunea și durerea. Din cele mai vechi timpuri, maramureșeanul a avut darul de a-și tălmăci bucuria și durerea, năzuințele și dorul prin cântec, exprimând o stare sufletească particulară, zămislită din gândirea intimă, din evocare, alean, sete de pace și de liniște cu o nobilă aspirație spre mai bine, spre mai mult, spre fericire. Toate aceste creații au o mare putere în exprimarea sentimentelor umane.

Anul acesta, 2019, mai precis în 7 decembrie, se împlinesc 90 de ani (7 decembrie 1929) de când a văzut lumina zilei cel mai îndrăgit interpret de muzică populară, Nicolae Sabău. S-a născut în comuna Cicârlău, într-o familie cu nouă frați, Nicolae fiind al cincilea copil al familiei. Ceilalți s-au stins, lăsând amintirea unor oameni cinstiți, harnici, demni. A cunoscut greutățile vieții încă din copilărie, crescând în dragoste pentru muncă, aducându-și aportul în muncile gospodăriei după puterile sale.

După terminarea școlii generale în comuna natală, a absolvit Școala Medie Tehnică Financiară, ca profesie de bază fiind economist, îndeplinind, în decursul anilor, diferite funcții administrative. După absolvire, s-a angajat ca inspector la o bancă din Baia Mare, unde a lucrat aproape 12 ani. Continuă studiile la ”Liceul Gheorghe Șincai”, unde, ca elev, debutează în anul 1947 pe scena cinematografului ”Minerul”, interpretând cântecele ”Arză-te focu` Gutâi” și ”Când am zis daina-daina”. Până la primul său concurs național desfășurat în anul 1956 la București nu a fost decât un pas, ocupând locul I, interpretând cântece oșenești.

Încă din fragedă pruncie, își descoperă harul de a cânta moștenit de la mama sa, pe care o venerează de câte ori are ocazia: ”Măicuța mea a fost o femeie frumoasă, cu un glas care ar stârni admirația multora. Cântecele ei o însoțeau la lucrul câmpului, în casă și ogradă sau în vie, la bucurii, dar mai ales la necazuri”, mărturisește Nicolae Sabău cu nostalgie. Împreună cu Maria Marcu, au fost primii interpreți de muzică populară care au cântat la Radio Cluj și au făcut primele imprimări radio cu Orchestra Filarmonicii de Stat din Cluj, apoi participă la Festivalul Internațional de Folclor de la Zelona-Gora, Polonia. În 1958 face înregistări la Radio București cu Orchestra Radio-Televiziunii Române, dirijată de maestrul Victor Predescu. Participă, de asemenea, la Festivalul Internațional de Folclor de la Rudolfstadt din Germania. Între anii 1959-1961 a activat ca solist al ansamblului artistic ”Maramureșul” din Baia Mare, iar din 1970 a fost angajat al ansamblului ”Țara Oașului” din Satu Mare. Cu aceste două ansambluri profesioniste, dar și cu altele, a participat la numeroase turnee artistice în țară și peste hotare, în multe țări (29) din Europa, Asia și Africa, cum ar fi: în 1970, împreună cu ansamblul ”Țara Oașului” a obținut la Zakopane (Polonia) Marele Premiu ”Toporașul de Aur”; în 1973 – turneu realizat împreună cu ansamblul ”Maramureșul” în Sudan și Egipt; în 1992 – turneu de două săptămâni în Franța cu ansamblul ”Cununița” din Satu Mare; în 1993 a participat la Festivalul ”Mărțișorul” la Peri, în dreapta Tisei; în 1994, împreună cu ansamblul folcloric din Arad a participat la un schimb artistic de formații din localitățile cu populație românească din Uzdin și Pancevo – Serbia. Dar și alte turnee, alături de Irina Loghin, Sofia Vicoveanca, Angela Buciu, Dumitru Sopon și alți soliști celebri – în Republica Democrată Germană, Algeria, Turcia, China, Coreea, Rusia, Ucraina. A văzut Turnul Eiffel, Louvrul, palatele de la Versailles, piramidele din Egipt, Nilul, Sahara, deșertul Gobi, Siberia, Munții Tatra, lagărele de la Auschwitz și Buckenwald.

A publicat 4 cărți, care conțin povestea acestor turnee unice prin lumea largă: ”Nicolae Sabău – rapsod al neamului românesc”; ”Alină-te, dor, alină”; ”La izvor de cânt și dor”, ”Peregrin și statornic”.

A fost ales primar în comuna natală în perioada 2000-2008, dovedind prin fapte că acolo unde muncește rămân urme peste timp, rămân realizări care vorbesc de la sine. Enumerăm doar câteva din realizări: introducerea gazului metan, a telefoanelor automate, a televiziunii prin cablu, asfaltări de drumuri, s-a îngrijit de școli, care au devenit adevărate bijuterii, cămine culturale, biserici, a construit un monument al eroilor la Cicârlău.

Ca artist, s-a dedicat neamului și frumuseții vieții, iar ca gospodar a schimbat în bine viața semenilor săi. L-am întrebat pe Nicolae Sabău ce reprezintă pentru el Cicârlăul. Mi-a răspuns:” Cicârlăul este o catedrală a Maramureșului, unde se clădește testamentul de dragoste pentru neamul românesc, pentru eternitatea spiritualității. Pentru mine, cântecul s-a născut odată cu viața mea. Din viața mea și din viața oamenilor am făcut cântec, trăind viața de la țară”.

Este inițiatorul și realizatorul Festivalului Național de Folclor ”Alină-te, dor, alină”, primul festival privat organizat în România de un om, nu de o instituție, care se desfășoară în satul său natal. Prima ediție a avut loc în 1991 și au particpat 123 de concurenți din 12 județe, constituind o rampă de lansare a tinerelor talente, rapsozi, povestitori și culegători de folclor. Lista premiilor obținute de Nicolae Sabău este imposibil de publicat în întregime, datorită numărului imens. Enumerăm doar câteva: 1970 – Marele Premiu ”Toporașul de Aur” împreună cu ansamblul ”Țara Oașului” din Satu Mare (Zakopane, Polonia); 1972 – ”Insigna pentru merite deosebite în munca culturală” acordată de Consiliul Culturii; timp de 6 ani consecutiv a obținut primul loc la emisiunea-concurs ”Top 10”, organizată de Radio Cluj; 1980 – locul I pe țară la concursul similar organizat de Radio-Televiziunea Română; 1981 – locul I solist vocal (liber-profesionist) la etapa republicană a Festivalului Național ”Cântarea României”; 1989 – Scrisoarea domnului președinte al României Ion Iliescu primită cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani de viață; 1994 –  medalia comemorativă ”Alexandru Ioan Cuza” acordată de Senatul României; 1997 – diploma Ministerului Apărării Naționale pentru 40 de ani de colaborare cu Armata Română; 1999 – premiul Fundației Culturale Ethnos. Este cetățean de onoare al orașelor: Cluj-Napoca, Baia Mare, Vișeu de Sus, Seini și Ardud, Medieșul Aurit. În 2001 primește Premiul de Excelență ”Nunta Zamfirei”; 2002 – Diploma de Excelență acordată de Ministerul Culturii ”Gala folclorului românesc”; 2003 – Crucea Națională ”Serviciul Credincios” clasa a III-a; diplomă de Excelență a prefecturii județelor Iași, Botoșani, Suceava, Maramureș; diplomă de membru al Academiei Tradiționale secțiunea Arte Muzicale și Ludice – Sibiu; 2005 – nominalizat al anului ”Cel mai iubit cântăreț de muzică populară”- TVR1; 2008 – Diploma 80 de ani de la prima emisiune a postului de radio România Actualități; 2010 – Diploma de Excelență acordată de Societatea culturală Maramureș ”Dragoș Vodă” din Cluj-Napoca pentru excepționala contribuție științifică adusă la promovarea și îmbogățirea patrimoniului cultural maramureșean la împlinirea a 15 ani de activitate; 2014 – cetățean de onoare al județului Maramureș. Ele pot fi văzute și admirate în complexul muzeistic memorial ”Casa dorurilor mele – Nicolae Sabău” din Cicârlău. Din 2015 Căminul Cultural din Cicârlău, din data de 28 iunie, poartă numele ”Nicolae Sabău”.

Câteva păreri ale unor personalități: Elize Stan – etno-muzicolog, Televiziunea Română: ”Nu este o noutate pentru nimeni că Nicolae Sabău este o emblemă, un simbol al Maramureșului, un stâlp al muzicii populare românești”.

Prof. Dr. Teodor Ardelean – directorul Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” Baia Mare: ”Nu sunt mulți soliști de muzică populară care să-și fi păstrat cu vigoare și prospețime dealungul a peste șase decenii o prezență atât de marcantă în pleiada iluștrilor maeștri ai geniului ca Nicolae Sabău. Nicolae Sabău rămâne unul dintre clasicii în viață ai melosului popular românesc, făcând din ”casa dorurilor” sale de la Cicârlău o ”catedrală a cântecului popular românesc”.

Nicolae Goja – scriitor, ziarist: ”Acest om mândru și muzician complex își află odihna în cântecul popular. Trăiește pentru arta țăranilor, muzica tradițională este apa care-i adapă sufletul și-i pornește glasul…Nicolae Sabău a creat capodopere, căci ce altceva este ”Rosmarin în colțul mesei”, decât un cântec popular înconjurat de tăcere. Repertoriul său aparține tradiției și improvizației… Ajuns la vârsta patriarhilor, Nicolae Sabău este un artist simbol, care susține meșter-grinda folclorului în fața muzicii orășenești. Și-a îndeplinit misia ce o avea pentru neamul său campestru, însă nu se oprește, ci îi ajută pe tinerii interpreți să intre sub greutatea de stejar a artei…”.

Dacă ajungeți în Cicârlău și doriți să vă simțiți bine la un pahar de vin renumit și cântece memorabile, întrebați de Necolaiu a Marii a Gheorghii Zaharii și veți întâlni pe omul care a venit pe lume pentru a înfrumuseța locul pe unde trece, pentru a alina dorul și durerile sufletești ale neamului din care își trage seva și își hrănește destinul.

Pentru tot ce a făcut și va mai face, Nicolae Sabău trebuie așezat în icoana sfântă a muzicii populare românești. Neculae, Ține-o tot așa! Fă invitațiile pentru centenar! La mulți ani!

Prof. Aurel Ghilezan

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.