Ovidiu Ignat: ”Rezultatele obţinute de elevii români la olimpiadele internaţionale de astronomie reprezintă produsul pasiunii voluntare a profesorilor dedicaţi acestui domeniu”

ignatOvidiu Ignat: ”Rezultatele obţinute de elevii români la olimpiadele internaţionale de astronomie reprezintă produsul pasiunii voluntare a profesorilor dedicaţi acestui domeniu”

Ovidiu Ignat este managerul Planetariului din Baia Mare. Un manager care se implică activ în promovarea Planetariului și, mai mult decât atât, în modernizarea vizibilă deja a clădirii. Am observat entuziasm, spirit de inițiativă, dar şi anumite probleme care nu pot fi trecute cu vederea. Două exemple: meseria de astronaut nu există în România, lucru care este trist; a doua problemă este și greu de explicat: astronomia nu este o materie obligatorie în școală românească.  Avem, însă, olimpici la Astronomie. Avem medalii la Astronomie. Care este punctul de vedere al Ministerului de resort, cu privire la Astronomie? O altă întrebare pe care nu știu cui să o adresez este dacă vom avea un astronaut român la bordul Stației Spațiale Internaționale în următorii ani? Sau, peste ani și ani, dacă nu va apărea materia Astronomie în programa școlară, vom mai avea, oare, olimpici la Astronomie?

Rep: Domnule manager al Planetariului din Baia Mare, Ovidiu Ignat, care sunt obiectivele pe termen mediu pe care vi le-ați trasat?

 Ovidiu Ignat: Obiectivele pe care le am în vedere sunt structurate pe cinci direcții generale care vor avea ca rezultat, sperăm noi, îmbunătăţirea/eficientizarea, activităţii instituţiei. Primul program vizează transformarea Complexului Astronomic Baia Mare într-un centru de excelenţă în astronomie prin optimizarea activităţilor de proiecţie expoziţionale si observaţionale.Următoarele programe urmăresc marketingul cultural, educaţia non-formală,  pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului instituţiei şi nu în ultimul rând, reabilitarea infrastructurii prin lucrări de intervenţie, modernizări si reparaţii.

Rep: Cât de performantă este aparatura de care dispuneți la Planetariu? În cât timp sperați să achizitionați aparatură de ultimă generație, în colaborare cu factorii decizionali locali?

O.I.: Complexul Astronomic Baia Mare are în dotare, din data de 17 martie 2015, un proiector optico-mecanic  ZKP4 Sky Master, produs la fabricile Zeiss din Jena (Germania). Este gama de vârf pentru aparatele de proiecţieie produse pentru domuri mici (cupole cu diametrul cuprins între 6 şi 14 metri). Având învedere că aparate similare cu cel din Baia Mare mai sunt în apropiere de noi la Gdansk (Polonia) şi Istanbul (Turcia), putem spune că dispunem de cel mai performant aparat de proiecţie din Europa de Sud-Est. Aparatul a costat aproximativ 300.000 de euro şi a fost achiziţionat printr-un proiect scris şi implementat de Consiliul Judeţean Maramureş si personalul instituţiei noastre. În mod evident, aparatura poate fi îmbunătăţită prin ataşarea unor accesorii, dar de la acest nivel vorbim de costuri mai mari pe care în timp sper să le acoperim. Din punctul de vedere al activităţii observaţionale, Complexul Astronomic a reuşit anul trecut achiziţionarea unui telescop performant cu obiectivul de 400 de mm destinat observaţiilor nocturne, iar în acest an ne propunem achiziţionarea unui telescop special destinat exclusiv observaţiilor asupra Soarelui.

Rep: Avem olimpici internationali la astronomie, dar nu avem în licee materia numită Astronomie. Ce este de făcut în acest caz?

 O.I: Rezultatele obţinute de către elevii români la olimpiadele internaţionale de astronomie sunt produsul pasiunii voluntare, implicării în pregătirea acestor copii a unor profesori dedicaţi acestui domeniu. Nu ştiu care este situaţia în momentul de faţă, dar în urmă cu câţiva ani, astronomia era în curricula şcolară ca materie opţională. Şi mai neplăcut este faptul că, în Clasificarea Ocupaţiilor din România, nu există meseria de astronom. Există în schimb cea de astrolog. Comunitatea astronomică din România încearcă de mai mult timp introducerea astronomiei ca materie obligatorie în curricula şcolară, însă eforturile acestui grup restrâns de oameni nu au dat până în acest moment rezultatele aşteptate.

Rep: De la problemele locale, naționale, să trecem la problemele mari ale astronomiei. Este o curiozitate personală. Cine a dat numele craterului de pe Mercur: Eminescu? Vreun român?

O.I.: Există mai multe nume de români  pe bolta cerească. La propunerea unui grup mai numeros de persoane, corpurile cereşti pot primi nume de oameni cu realizări deosebite în domeniul ştiinţei, artei sau orice alt domeniu. Cometele primesc de regulă numele descoperitorilor  iar asteroizii poartă nume de persoane în viaţă. De altfel, cele mai multe nume româneşti le găsim printre  asteroizi (Pârvulesco, Grebenikov, Marin Bica, Brâncuşi, Nedelcu, Oberth, Sanduleak, Enescu, Donici, Eminescu, Bîrlan, Dragesco, Popescu, Vass, Cristian Rosu, Budişteanu, Alexescu, Anestin, Alexandrescu, etc.). Pe Mercur avem craterul Eminescu, iar pe Venus, craterul Elena Văcărescu şi formaţiunea vulcanică Darclèe. Tot pe Venus avem multe nume feminine proprii, cu evident conotaţii româneşti: Irinuca, Natalia, Ştefania, Veta, Zina şi Esterica. Cel mai important nume românesc de pe Lună este cel al savantului Spiru Haret, doctor în astronomie (craterul Haret). Există nume româneşti pe Marte: Rhabon (Jiu) Iazul Batoş.

 

Marcel Cozmuța

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.