Parodontopatia, cauze generale și factori determinanți

dr rotaruParodontopatia reprezintă inflamația țesuturilor de susținere a dinților, fiind o leziune ireversibilă cauzată de placa bacteriană mineralizată (tartru), urmare de cele mai multe ori a unei gingivite netratate, asociată cu o igiena orală deficitară și care, în timp, duce la pierderea dinților de pe arcadele dentare.

Apare în general la pacienții care aparent au o dentiție integră, fără carii, însă care este afectată de tulburări de ocluzie dentară cu predispoziție genetică, asociată cu factori de risc cum ar fi fumatul, excesul de alcool, alimentația săracă în anumite vitamine, conumul de substanțe narcotice, antiepileptice (carbamazepina), consumul exagerat de dulciuri și de sucuri carbogazoase și unele disfuncții ale organismului cum ar fi hiperlipidemiile, diabetul zaharat decompensat, obezitatea și cel mai important factor de risc  observat de-a lungul carierei mele profesionale este stresul zilnic la care este supus pacientul. Tipic acestei afecțiuni este lipsa durerii de la debutul bolii până la pierderea definitivă a dinților.

Simptomatologia trece cel mai adesea neobservată

Simptomatologia în fazele incipiente ale afecțiunii, nefiind însoțită de durere, trece cel mai adesea neobservată, și se datorează distrucției ligamentului circular care susține gingia la nivelul coletului dinților de către microbii și bacteriile care se dezvoltă în cavitatea bucală ca urmare a retenției alimentare, datorită factorilor mai sus mențtionati, în special a tartrului care se acumulează în cantități mari la cei ce au un ph mai acid al cavității bucale. În acest moment simptomatologia bolii parodontale devine evidentă și pentru pacient:

– gingia inflamată și iritată,

– sângerare la periaj,

– secreție subgingivală fetidă,

– mirosul neplăcut dimineața în special, dar și în timpul zilei (halena fetidă)

În fazele mai avansate, ceea ce atrage atenția bolnavului cu boala parodontală sunt:

– rădăcinile dezgolite ale dinților

– gingia din jurul dinților este roșie –violacee, turgescentă, ce sângerează extrem de ușor la atingere,

– hiprestezia dentinară (sensibilitatea exagerată a dinților prin dezgolirea dentinei la diferențe de temperatură). Acest simptom apare datorită faptului că de la coletul dinților înspre rădăcină dintele nu mai este acoperit de smalțul protector.

În fazele foarte avansate dinții se pot mobiliza la atingerea cu degetul sau limba și provoacă tulburari în masticație, întrucât devenind mobili apasă pe țesuturile învecinate, provocând dezechilibre majore ale întregului aparat dentomaxilar.

Tratamentul acestei boli este bine să fie făcut preecoce, putându-se anticipa o declanșare a acestei afecțiuni încă din copilarie, prin detectarea de către medicul pedodont și ortodont a tulburărilor de ocluzie determinate de erupția în malpoziție a dinților definitivi.

Consultul chirurgical – primul pas în tratarea afecțiunii

Ca și prim pas în tratarea acestei afecțiuni odată pornită, putem menționa consultul chirurgical după efectuarea unei radiografii panoramice sau CBCT, neapărat necesară pentru determinarea și stadializarea bolii și stabilirea unui plan complex de tratament în care pacientul, alături de doctor, are un rol crucial în încetinirea în evoluție a acestei boli degenerative a țesutului parodontal.

Factorii determinanți ce trebuiesc eliminați pentru stoparea în evoluție a bolii sunt: înlăturarea tartrului, a plăcii dentare de la nivelul parodontiului marginal, tratarea cariilor de colet, îndepărtarea lucrărilor vechi, cât și a factorilor iritativi și infecțioși. Pacientul trebuie avertizat, încă de la începutul tratamentului chirurgical, că acesta se va efectua numai după disparițtia fenomenelor inflamatorii acute și numai după ameliorarea stării generale. De asemenea, va fi avertizat că imediat post operator, dinții pot deveni mai mobili, însă această mobilitate va dispărea odată cu eliminarea factorului causal, adică a țesutului purulent din jurul dintelui și înlocuirea acestuia cu țesut de vindecare (transplant osos).

Ca și tratament inițial în parodontopatii este detartrajul supra și subgingival cu ultrasunete și manual, însoțit de explicarea efectuării corecte a periajului  dentar, urmat de o reevaluare chirurgicală a statusului  gingivo- dentar.

Chiuretajul, gingivectomia, operațiile cu lambou, osteoplastia sunt metodele chirurgicale cele mai frecvent folosite în tratamentul acestei afecțiuni. La aceste metode chirurgicale se adaugă și chirurgia parodontală profilactică, unde se folosesc materiale ce produc în unele cazuri regenerarea ligamentelor alveolodentare dar nu și a ligamentului circular, acesta putând  fi refăcut doar prin tehnici chirurgicale bine stăpânite de către chirurgii cu experiență în domeniu.

Dr. Ovidiu Rotaru, medic primar , chirurgie buco-maxilo-facială, implantologie orală avansată și transplant osos

Cabinet BMF și implantologie orală avansată

Adresa: Strada Plugarilor nr. 26

Program consultații: luni, miercuri și vineri de la ora 16,00

Telefon: 0262/213.240

                 0723/205.522

                 0742/291.803

 

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.