PERCEPȚIA STATUTULUI DE VOLUNTAR PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ DE CĂTRE COMUNITATE

voluntar2602c-680x365Voluntariatul are un impact pozitiv atât asupra persoanei care se implică voluntar, dezvoltând competenţe sociale şi abilităţi practice, cât şi asupra comunităţii şi societăţii în ansamblu, fiind o sursă de multiplicare a reţelelor sociale bazate pe cooperare şi încredere reciprocă.

Voluntariatul trebuie tratat ca o resursă care aduce valoare adăugată şi beneficii la nivel individual şi social. Acest ansamblu de activități  nu trebuie văzut, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori, ca un înlocuitor al muncii plătite sau ca o alternativă mai ieftină a acesteia.

O prezentare a mişcării de voluntariat din România în termeni numerici este o provoare majoră, din cauza datelor contradictorii pe care diferite cercetări le-au produs de-a lungul ultimilor 20 de ani. Potrivit unui Eurobarometru din primăvara anului 2010, România are aproximativ 4,4 milioane de voluntari, respectiv 20% din populaţia ţării, fiind implicaţi în principal cei sub 35 de ani şi cei care sunt angajaţi sau se află încă în sistemul de învăţământ.

În ceea ce priveşte voluntariatul în situaţii de urgenţă, comunităţile au o percepţie de cele mai multe ori distorsionată, indusă de o sumă de factori cum ar fi :

–          situaţia de a solicita şi primi ajutor, în care se află cetăţenii la un moment dat, pe parcursul căreia care se apreciază acest statut şi implicarea voluntară;

–          felul cum este explicată implicarea în situaţii de urgenţă în calitate de voluntari a membrilor comunității, de către cei care recrutează şi selectează personal pentru serviciul voluntar;

–          ideea larg răspândită că activitatea de voluntariat nu aduce beneficii pentru comunitate, omiţându-se faptul că puţine comunităţi îşi pot permite menţinerea unor structuri de intervenţie active în permanenţă, cu costuri semnificative, în detrimentul unor structuri alcătuite din voluntari, mult mai uşor de suportat  financiar;

–          ideea greşită că voluntarii au doar obligaţii, fără a beneficia de nici un drept;

Una dintre situațiile tipice, întâlnită în ultimii ani, implică membri ai unei comunităţi  afectaţi de o situație de urgență- incendiu ori o inundaţie. Cetățenii în cauză se bucură de orice ajutor venit din partea semenilor și apreciază activitatea membrilor  serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă. Atunci când aceiaşi oameni nu sunt afectaţi de vreun eveniment nedorit, evită să se mai implice şi să ofere sprijin comunităţii din care fac parte, sub diferite pretexte.

Această stare de fapt are cauze multiple și complexe, care nu fac obiectul acestui material. Pentru remedierea situației, este nevoie de aplicarea unor măsuri menite să sporească interesul tuturor cetățenilor în ce privește activitatea de voluntariat, cu impact pozitiv asupra vieții acestora.

Una dintre cele mai importante ar fi recunoașterea competenţelor dobândite prin voluntariat, pentru a contribui la creşterea angajabilităţii voluntarilor şi facilitarea accesului pe piaţa muncii a celor implicați în astfel de activități, în special a tinerilor. Voluntariatul ar trebui să devină în următorii ani parte din viața cotidiană a românilor, la un nivel comparabil cu cel din Uniunea Europeana, unde media implicării în activități voluntare atingea 30 % în noiembrie 2010, potrivit datelor făcute publice de Eurobarometrul din același an.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.