Piața de artă în 2014: Vânzări de peste 6 milioane de euro; vedetele tranzacțiilor rămân clasicii

Casele de licitații de artă românești raportează, la finalul lui 2014, vânzări al căror total variază de la 500.000 de euro până la peste 6 milioane de euro, notând că printre cele mai căutate loturi sunt operele clasicilor autohtoni precum Nicolae Tonitza și Corneliu Baba, dar și opere care ilustrează „Epoca de Aur”.

 

Totodată, reprezentanții caselor de licitații declară că au observat o ușoară scădere a pieței de artă, în 2014, fenomen apreciat de unii ca fiind „firesc”, după „boom”-ul din anii trecuți, sau drept un rezultat al tensiunilor economice și sociale din țară.

*** Reprezentanții casei de licitații Artmark au declarat pentru AGERPRES că 2014 a adus vânzări în valoare totală de peste 6 milioane de euro. Pentru Artmark, anul 2014 a însemnat 38 de licitații de artă plastică, obiecte decorative, bijuterii, obiecte de colecții — în total 5.000 de loturi. Lucrarea cumpărată cu cea mai mare sumă, în 2014, a fost Opera „Pregătiri de masă (Interior IV)” de Nicolae Tonitza, care a fost adjudecată pentru 85.000 euro.

Lotul Artmark care a înregistrat cea mai mare diferență între prețul de pornire și prețul de adjudecare a fost limuzina Paykan Hillman-Hunter a lui Nicolae Ceaușescu, al cărei preț de pornire a fost de 4.000 euro și a fost adjudecată pentru 37.000 euro în urma a 43 de pași de licitare, cu o creștere de 925% față de prețul de pornire. Artmark estimează o rată de licitare, pentru evenimentele din 2014, de 60-70%.

Printre vedetele licitațiilor Artmark din 2014 s-au numărat jukebox-ul marca Wurlitzer, fabricat în 1954, capodopera „Pregătiri de masă (Interior IV)” de Nicolae Tonitza, licitația Epoca de Aur, „Minotaur” de Salvador Dali, „Tătăroaică în cerdac” de Nicolae Tonitza, „Garofiță roșie în pahar” de Ioan Andreescu, garnitura de mobilier de birou din lemn de paltin a lui Nicolae Ceaușescu, Tripticul „Răscoala” a lui Corneliu Baba (cea mai mare operă a artistului), „Fetița în roșu” de Nicolae Grigorescu, „Himera Pământului” de Oscar Han, „Fetița acrobatului” de Nicolae Tonitza, limuzina Paykan Hillman-Hunter din 1974 care a aparținut dictatorului Nicolae Ceaușescu, colecția de bijuterii a Marinei Dimitropoulus din licitația de Crăciun și o pivniță de vinuri franțuzești importante.

„La o privire retrospectivă neaprofundată, putem spune că a existat o scădere nesemnificativă a investiției în artă și obiecte de colecție”, apreciază reprezentanții Artmark.

Cea mai importantă noutate cu care Artmark a venit pe piața de artă în 2014 a fost Lavacow, prima casă de licitații strict online, care oferă iubitorilor de artă din toată lumea accesul la operelor artiștilor contemporani din Europa de Est.

„Singularitatea conceptului propus de Lavacow constă în ‘The Revolutionary Auction Room’ ce permite utilizatorilor să experimenteze fiorul unei licitații de artă într-o simulare online de tip joc. Fiecare utilizator își poate personaliza prezența printr-un avatar (personaje pline de caracter create de artistul de benzi desenate Alexandru Ciubotariu — Pisica Pătrată), poate folosi un alias și afișa public țara sa de proveniență. Licitațiile Lavacow au loc cu o frecvență lunară”, susțin reprezentanții Artmark.

Aceștia apreciază că „piața de artă rămâne în continuare o alternativă investițională chiar dacă rezultatele spectaculoase din 2011 și 2012 s-au estompat”.

„Estimăm o scădere, dar nu o putem spune cu precizie, intuiția însă ne spune că nu este una semnificativă. Numărul de actori implicați, de investitori, de participanți, de evenimente a crescut semnificativ în 2014 (poate cu 20%, dacă nu mai mult) în ciuda faptului că cifra de afaceri a înregistrat o ușoară scădere. Însă, această scădere demonstrează o tendință sănătoasă, după boom-ul din anii trecuți, aceasta începe să se stabilizeze, să se modereze determinând astfel o creștere constantă în anii ce urmează. Cel mai bun semn este implicarea din ce în ce mai activă, acest interes sporit în ceea ce privește mecanismele pieței de artă. Prudența cu care a început să se investească în artă, începerea unei colecții cu atenție asigură dezvoltarea sustenabilă a pieței românești de artă. Nu în ultimul rând, credem că tendința de diseminare a acestui mesaj pe orizontală ar fi fost mai mare dacă situația și climatul social, politic și economic ar fi fost mai liniștit, nu ar fi frânat avântul unora de a investi în acest domeniu”, spun reprezentanții Artmark.

Pentru anul viitor, Artmark pregătește Artmark Historical Estate, divizia specializată în vânzarea monumentelor istorice și de artă, „primul proiect din România de acest tip care vine cu o soluție pentru problema conservării și valorificării monumentelor arhitecturale naționale”, menționează reprezentanții casei. Lansarea va avea loc la începutul lui 2015, pe 28 ianuarie.

Al doilea se referă la Art Games, un proiect IT prin care se realizează soft-uri în domeniul pieței de artă. „Un astfel de exemplu este soft-ul Lavacow, deja testat și care s-a dovedit a fi foarte atractiv în piața de artă”, potrivit Artmark.

*** Suma totală a vânzărilor pentru anul 2014 realizate de Casa de Licitație Grimberg se ridică la 500.000 de euro, după cum au declarat pentru AGERPRES reprezentanți ai casei.

Pe parcursul anului 2014 au fost organizate șapte licitații ale Casei Grimberg, care au cuprins pictură, sculptură și artă decorativă; acestea au însumat un număr total de 946 de loturi.

Piesa cea mai scump vândută la una dintre licitațiile Grimberg a fost „Odaliscă în roșu” semnată de Iosif Iser, care a fost adjudecată pentru suma de 27.000 de euro.

Lucrarea care a întregistrat cea mai mare creștere în licitație raportat la prețul de pornire a fost „Peisaj cu căpițe”, semnată de Samuel Mutzner, care a plecat de la suma de 8.000 de euro și a fost adjudecată la 26.000 de euro.

Grimberg estimează o sumă medie de adjudecare per licitație de 71.430 de euro.

Printre vedetele licitațiilor Grimberg din 2014 se numără Antonio Salvetti — „Sfânta Familie”, Rudolf von Alt — „In Disher Gotzen Tempel”, fiecare fiind estimate între 25.000 și 40.000 de euro, Samuel Mutzner — „Fata cu lalele”, vândut la 24.00 de euro; Gheorghe Petrașcu — „Natură statică cu mere”, vândut la 18.000 de euro; Gheorghe Petrașcu — „Marină”, vândut la 15.000 de euro; Nicolae Tonitza — „Peisaj la malul mării”, estimat 20.000 — 30.000 de euro; Nicolae Vermont — „Dansatoare orientală”, Corneliu Baba — „Portret de femeie”, Samuel Mutzner — „Țărăncuță cu porumbel”, Samuel Mutzner — „Peisaj la Balcic”, Iosif Iser — „Odaliscă”, lucrări estimate între 15.000 și 25.000 de euro.

„Interesul clienților care doresc să investească în piața de artă și care își propun ca în viitor să marcheze un profit din revânzarea operelor adjudecate la un moment dat este cu atât mai mare cu cât prețurile vehiculate sunt mai mici, acest fenomen influențează în mod semnificativ dinamica întregii piețe de artă în prezent”, apreciază reprezentanții casei de licitații Grimberg.

Printre regretele lui 2014 se numără, potrivit reprezentanților Grimberg, „faptul că există o întreagă serie de piese extraordinare care au fost propuse și care nu au fost achiziționate. ”Fie din considerentul că nu am avut pârghiile necesare de a activa acel target specific de colecționari direct interesați de o anumită piesă/ lucrare, fie din cauză că piața de artă, în general, nu era pregătită pentru oferta propusă, existând astfel un decalaj între oferă și cerere. (…) Însă, vorbind de piese excepționale, valoarea acestora este una stabilă — dacă ne referim strict investițional — din experiență, suntem convinși că în următoarea perioadă vor exista cereri la valoarea lucrărilor menționate”, notează reprezentanții Grimberg.

Aceștia apreciază că piața de artă a scăzut în 2014. „Acest lucru a fost determinat atât de contextul internațional dificil din punct de vedere economic și politic, dar și de perioada de tranziție internă, însă reversul acestui fenomen poate fi valorificat de către investitori care pot achiziționa lucrări excepționale la prețuri mult sub valoarea reală a acestora, având posibilitatea de a marca într-o perioadă relativ scurtă profituri consistente”, au declarat reprezentanții Grimberg pentru AGERPRES.

Ei apreciază că „este o perioadă oportună pentru investiții în artă, ținând cont de faptul că în acest moment piața românească de investiții oferă relativ puține zone de confort”. „Investiția în artă va genera în timp mai multe beneficii decât dobânzile bancare care au devenit real negative, domeniul imobiliar care nu mai este suficient de atractiv datorită unui trend de creștere care este în mod cert mai scăzut decât cel în artă, bursa de valori nu mai are randamentul din anii precedenți, iar speculațiile financiare sunt încă extrem de riscante”, menționează reprezentanții Grimberg.

*** Reprezentanții casei de licitații Alis au declarat pentru AGERPRES că au înregistrat, în 2014, tranzacții în valoare totală de circa un milion de euro, cu 24 de licitații, cu artă decorativă, artă plastică, bijuterii, obiecte de cult. Obiectul care a fost vândut pentru suma cea mai mare, la Alis, în 2014, este o lucrare de Maurice de Vlaminck, adjudecată la 170.000 de lei. Potrivit reprezentanților Alis, rata de adjudecare în licitațiile casei, în acest an, a fost de 25-30%.

Ei au precizat că pe piața de artă din 2014 rezultatele sunt mai slabe decât în anii anteriori din cauza interesului scăzut al publicului. „Din păcate, cu toate că în cursul anului 2014 am venit cu o ofertă deosebit de avantajoasă pentru piața de pictură românească (lucrări ale maeștrilor români la prețuri de pornire relativ mici), amatori de investiție în artă au fost puțini. Marea majoritate a cumpărătorilor caută chilipiruri”, apreciază reprezentanții Alis.

*** AraArt a organizat, în 2014, cinci licitații, cu aproximativ 130 de loturi per licitație, a explicat pentru AGERPRES Ariadna Zeck, istoric de artă și expert evaluator al casei.

Tabloul cel mai bine vândut în 2014 de AraArt a fost „Ulcica cu garoafe” a lui Ștefan Luchian, lucrare adjudecată pentru suma de 37.000 euro. „Noi, la AraArt nu încurajăm supralicitarea. Consultanța pe care o oferim clienților noștri se bazează pe o evaluare corectă a valorii lucrărilor și pe stabilirea împreună cu aceștia a unor plafoane limită pe care le sugerăm să și le impună, astfel încât să nu se lase seduși de frumusețea unei lucrări sau de adrenalina momentului și să facă o achiziție pe care ulterior să o considere nesăbuită”, a adăugat Zeck.

„Studioșii pieței mondiale de licitație au o vorbă: ‘dacă la prima strigare proporția lucrărilor adjudecate este de 30% este o licitație bună, dacă lucrările vândute ajung la un procent de 35, licitația este foarte bună, iar dacă este vorba de o rată de adjudecare de 45% este o licitație excelentă’. Vă pot spune că noi ne-am situat întotdeauna între calificativele de licitație bună și foarte bună la prima strigare. Excelența vine după 2 săptămâni de la licitație, răstimp în care se mai vând lucrări în regim de galerie”, a declarat expertul.

Aceasta a adăugat că, la licitațiile AraArt, se poate vorbi mai degrabă de autori-vedetă. „De exemplu, în licitația din decembrie am vândut toate cele 4 lucrări semnate Tonitza scoase la licitație: ‘Micuța din mahala’, licitată în 7 pași și adjudecată pentru suma de 2.200 euro, lucrarea ‘Tulpanul Roz’, care s-a licitat în 5 pași, fiind adjudecată pentru suma de 30.000 de euro, „Lipoveanca”, licitată în 3 pași, ajungând la suma de 12.000 de euro și nu în ultimul rând grafica ‘Tristețe’, adjudecată cu prețul de pornire de 800 de euro”, a adăugat ea.

Potrivit lui Zeck, Ștefan Luchian, cu lucrarea cea mai bine vândută — „Ulcica cu garoafe” — licitată pentru 37.000 de euro s-a dovedit un autor extrem de căutat și după licitație când s-au vândut și celelalte două lucrări ale marelui artist pe prețul de pornire.

Reprezentanta AraArt consideră că „piața de artă se deșteaptă și ceea ce este îmbucurător este că, pe fondul unei crize politice profunde, cu implicații și în plan financiar și social, lumea a continuat să cumpere de la AraArt într-un ritm egal și uneori peste așteptări”.

„Făcând o evaluare calitativă a pieței de artă din România, constat că s-a maturizat în ultimii ani. La ora actuală, cumpărătorul de artă nu mai are nimic în comun cu cel de acum 4-5 ani. Cumpărătorul de artă de astăzi este prudent, este atent și dorește să fie informat corect. Acum ceva vreme, cumpărătorii se băteau pe o lucrare slabă a unui nume răsunător, astăzi au alte pretenții. În primul rând vor ca imaginea să fie plăcută ochiului, caută, așadar, valoarea estetică. Apoi, își doresc ca valoarea să fie motivată teoretic de cineva avizat. De asemenea, vor să primească toate garanțiile privind confortul unei stări de sănătate optime a lucrării, precum și să constate că prețul este în conformitate cu valorizarea artei noastre pe piața mondială. Iar această schimbare de mentalitate a cumpărătorului de artă, credem, lăsând modestia de-o parte, că se datorează măcar puțin și existenței pe piață a Galeriei AraArt”, apreciază expertul.

*** Casa de licitații Goldart-Ghildush a început anul 2014 într-un nou sediu și cu licitația „Însemne ale României moderne”, ce a avut loc pe 27 ianuarie. Astfel, începând din 2014, Goldart Ghildush a început să organizeze evenimente în noul sediu din strada I.L. Caragiale din Capitală, o clădire care a fost reședința primarului Bucureștiului în 1922, Matei Gheorghe Corbescu.

Prima licitație Goldart-Ghildush a anului a fost dedicată Zilei Unirii și a reunit artă plastică și artă decorativă, cărți și documente semnificative pentru cultura și civilizația română, așa cum s-au configurat din secolul al XIX-lea.

Totodată, la începutul anului, reprezentanții Casei au anunțat că lucrări realizate de creatori români și reunite sub conceptul Dizainăr vor avea o prezență constantă la licitațiile organizate de Goldart Ghildush începând cu 17 februarie.

În mai, Goldart Ghildush a organizat o licitație de carte, manuscris, artă decorativă, grafică și pictură. Printre loturile prezentate la această licitație s-au numărat pană de scris, casete pentru bijuterii, lampă cu petrol, bidoane cazone interbelice, coupe-papier sau vechiul proiector de filme Pathe Baby, extravagante servicii de ceai cu bol, samovar și spirtieră, un set tete-a-tete și altele câteva pentru desert, obiecte de sticlă și porțelan, rafinate vase Art-Nouveau și Art-Deco, cache-pot-uri, insolite piese de birou și de iluminat.

Licitația Goldart de la sfârșitul lui iunie a reunit un număr important de artiști de origine aromână. Au fost prezentați pentru prima oară în aceeași licitație artiști aromâni din toate generațiile artei moderne și contemporane românești, maeștri și discipoli, cum este Theodor Aman, primul director al Școlii de Belle Arte de la București, cu gravura ‘Cap de copil’, și Pericle Capidan (1869 — 1966), pictor aromân format în primele decenii de funcționare a școlii, ca elev al lui Aman și Tăttărescu, dar și artiștii următoarei generații a școlilor românești de la Iași și București care s-au format mai întâi la Budapesta și Munchen, ca Ary Murnu (1881—1971), ori la Paris, cum a fost cazul lui Sever Burada (1896-1968). Printre lucrările prezentate s-au numărat „Vedere spre Pietrărie” al Micaelei Eleutheriade, „Grădina japoneză” a lui Samuel Mutzner, „Natură statică cu flori” de I. Theodorescu Sion, „Nuntă în târg” de Constantin Piliuță.

În iulie, Casa Goldart Ghildush a organizat licitația „Arta ambientală”, ce a inclus lucrări semnate de artiști precum Sorin Ilfoveanu și Ștefan Câlția. Pentru acest eveniment experții Goldart Ghildush au operat o riguroasă selecție de arte decorative și plastice menită a satisface gusturile celor ce-și doresc înfrumusețarea casei și a colecției. Loturile acestei licitații au variat de la rafinata sticlărie Art-Nouveau, faianță și porțelan interbelic, la argintărie europeană și mici piese insolite de podoabă.

În septembrie, licitația „Eleganță, expresivitate, aplicație” a reunit o selecție de pictură și grafică contemporană, dar și vase decorative și piese utilitare, de la obiecte de toaletă, la accesorii vestimentare și piese pentru servit masa.

Printre lucrările de pictură scoase la licitație s-au numărat „Portretul unei doamne” de G. D. Mirea, datat 1921, lucrat la scară monumentală, și „Lucreția cu pălărie” de Gheorghe Petrașcu.

Licitația „Valori clasice, valori ale avangardei” care a fost organizată în noiembrie de Galeria Goldart Ghildush a propus pasionaților genului o nouă colecție de artă modernă și contemporană. Colecția a inclus opere semnate Marcel Iancu, Jules Perahim, Sami Briss, Jean David, Alexandru Istrati, Tedi Brauner, Natalia Dumitrescu, Harry Guttmann.

Lucrări semnate de pictori ca Nicolae Tonitza, Ion Țuculescu, Constantin Piliuță și Corneliu Baba au fost puse în vânzare de Goldart la începutul lui decembrie.

Casa Goldart-Ghildush a încheiat anul cu licitația „Pictori români în spațiul francofon; Pictor francez în colecție românească — Claude Venard”, organizată la jumătatea lunii decembrie.

Catalogul licitației a cuprins obiecte de artă decorativă, provenite din manufacturi renumite, pictură și sculptură contemporană, grafică românească semnată de artiști cunoscuți, precum și pictură de calitate, în diferite genuri, ieșite de sub penelul unor pictori renumiți precum Cecilia Cuțescu Storck, Lidia Agricola, Nicolae Tempeanu, Virgil Chivu, Vasile Varga, Stavru Tarasov, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Alin Gheorghiu, Ipolit Strâmbu, Aurel Nedel, Popescu Negreni sau Mihai Cismaru.

Potrivit site-ului casei de licitații, printre cele mai bine vândute loturi din 2014 se numără Gheorghe Petrașcu — „Dormind”, lucrare adjudecată la 46.000 de euro, Ștefan Luchian — „Anemone în ulcică”—pictură adjudecată la 110.000 de euro și Nicolae Tonitza — „Studiu de copil — profil”, adjudecată la 23.000 de euro.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.