Ponderea efortului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asumat la nivelul UE, distribuită în funcție de PIB/capita

Ponderea efortului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) asumat la nivel Uniunii Europene urmează să fie distribuită, la nivelul statelor membre, în funcție de Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, acesta fiind criteriul esențial de distribuție, a anunțat sâmbătă ministrul Mediului, Attila Korodi, într-un comunicat remis AGERPES.

Aceasta este una dintre deciziile adoptate la Consiliul European pe pachetul Energie-Mediu care s-a desfășurat joi și vineri la Bruxelles.

În ceea ce privește sectorul industriei mari și al energiei, România va putea acorda în continuare un anumit număr de certificate gratuite pentru sectorul energetic, destinat investițiilor de modernizare a acestuia, iar din întregul pachet de certificate (drepturi de) emisii alocate de UE statelor membre, 10% va merge către statele membre cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% din media europeană.

‘Este foarte adevărat că ținta de reducere a emisiilor GES (40%), care, practic, s-a dublat față de cea stabilită până în anul 2020, este una ambițioasă și dificilă. În același timp, trebuie să evidențiem flexibilitățile pe care le-a negociat și le-a obținut România. Astfel, ponderea efortului de reducere a emisiilor asumat la nivel UE urmează să fie distribuită, la nivelul statelor membre, în funcție de contextul național al fiecărui stat. Aici am reușit să susținem drept criteriu esențial de distribuție Produsul Intern Brut/capita, atât pentru ținta ETS (sectoarele energiei și industriei mari, reglate prin mecanismul de piață EU-ETS), cât și pentru restul sectoarelor (transport, agricultură, construcții, urban etc.)’, a explicat ministrul Mediului.

În același timp, la solicitarea a nouă state membre, printre care și România, Uniunea Europeană va crea un Fond de certificate destinat îmbunătățirii eficienței energetice și modernizării sectorului energetic, ce poate fi accesat doar de statele cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 60% din media europeană.

‘Toate aceste rezultate importante ale negocierilor noastre vor sprijini România în eforturile de modernizare a sectorului energetic și a celui industrial. Sunt eforturi costisitoare, fără îndoială, mai ales pentru o țară ce are de recuperat decalaje de dezvoltare semnificative. Însă aceste flexibilități ne permit să investim în dezvoltare fără a ne ruina competitivitatea și să diminuăm presiunea asupra consumatorilor români, inclusiv a cetățenilor’, a precizat Korodi.

Șefii de stat și de guverne din Uniunea Europeană au convenit ca, până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul UE să fie reduse cu 40% față de nivelul anului 1990. În plus, Statele Membre au decis creșterea ponderii energiilor regenerabile la 27% din consumul total de energie, la nivel UE, precum și o țintă indicativă de reducere a pierderilor de energie cu același procent de 27%.

‘Reuniunea liderilor UE definește prin obiective concrete, agreate de toate cele 28 de State Membre, viziunea asupra viitorului comunității europene, pentru decada 2021-2030. Vorbim despre ținte ambițioase, asumate de liderii europeni pentru Cadrul 2030 Energie și Climă care, după momentul Bruxelles, poziționează fără echivoc Uniunea Europeană ca un exemplu global în ceea ce privește asumarea răspunderii și semnalul ferm asupra nevoii de acțiune în lupta împotriva schimbărilor climatice. În același timp, consensul Statelor Membre asupra acestor ținte reprezintă un semnal puternic de solidaritate, dar și de ambiție globală dat puterilor lumii, în contextul reuniunii mondiale de la Paris din 2015, care își propune să agreeze noul acord global în domeniul schimbărilor climatice’, a arătat Attila Korodi.

 

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.