Arcul guvernamental, precum și majoritate parlamentară, sunt completate de partide mai mici care asigură stabilitatea și siguranța Guvernului de pe o zi pe alta. Rolul lor, deși numeric nu sunt partide foarte mari, este extrem de important. Un pas în spate al uneia dintre aceste mici formațiuni, iar clasa politică sare în aer.
Aceasta este, pe scurt, situația în care se găsesc cele trei componente ale majorității parlamentare PC, PLR și UNPR. Fiecare „partiduleț” are rolul lui în a menține pe mai departe guvernul condus de Victor Ponta. Deși parte a aceleiași structuri, cele trei partide trebuie tratate separat, deoarece drumul lor politic este diferit unul de al celeilalte.
În primul rând avem UNPR-ul lui Gabriel Oprea, cel care îl secondează pe Victor Ponta în Guvern. Mulți au spus că UNPR are în acest moment o influență extrem de mare asupra deciziilor pe care le ia guvernul deoarece greutatea la masa negocierilor a crescut după ce în 2014 și-a mărit zestrea de parlamentari și aleși locali.
UNPR are pentru anul următor mai mulți ași în mânecă. Văzut ca partidul „interesului național” din cauza evenimentului din 2009, atunci când mai mulți pesediști au plecat din partid și au format UNPR, progresiștii pot oricând să încline balanța în favoarea actualei opoziții parlamentare și să dea jos Guvernul lui Victor Ponta, asta dacă nu sunt mulțumiți de rolul pe care îl au și de deciziile care se iau.
Astfel, pentru 2015 ne putem aștepta la o sporirea a influenței UNPR pe scena politică, la un joc politic care, deși la bază are un șantaj, să îi transforme într-o formațiune puternică, capabilă să reușească de una singură să ajungă în Parlament. Iar acest lucru îl poate face numai jucând un rol important în Guvern sau Parlament.
Pentru UNPR, 2015 este un an crucial. Dacă nu vor reuși să atragă de partea lor un număr cât mai mare de simpatizanți, atunci în 2016 vor avea o mare problemă în a intra în Parlament fără ajutor. Iar marea lor oportunitate o reprezintă PSD și electoratul său. UNPR poate deveni o alternativă la actualul mare partid de stânga. Deja 25 de ani de existență și-au pus amprenta asupra PSD, care a arătat că nu se poate reforma. Cei din UNPR au această posibilitate de a juca pe cartea electoratului de stânga, nemulțumit de social-democrați. În acest fel, vor putea progresiștii să ajungă din nou în Legislativul românesc.
În cazul PC și PLR avem o situație mai complicată. În primul rând, în PC există mai multe tensiuni și nemulțumiri create față de actuala conducere a lui Daniel Constantin. Cel care îl contestă este primarul de la Sectorul 4, Cristian Popescu Piedone. În situația în care Piedone preia conducerea partidului de la Daniel Constantin, am putea asista la o virare bruscă în afară guvernării a PC-ului și la o dezlipire de oamenii lui Tăriceanu, dacă aceștia vor vrea să continue cu Guvernul.
Pe de altă parte, dacă se va realiza fuziunea sau consolidarea relației cu oamenii lui Tăriceanu, atunci partidul va crește ca putere parlamentară, iar Daniel Constantin va rămâne în continuare la conducere. În acest fel ar scăpa de o parte din criticile cu privire la apropierea de PSD.
Însă, PC este în acest moment, dar și pe viitor, prizonierul politic al PSD-ului care i-a ajutat mereu să intre în Parlament. Orice formă de rebeliune și formațiunea lui Dan Voiculescu poate ajunge de domeniul trecutului.
Partidul Liberal Reformator condus de Călin Popescu Tăriceanu este cel mai nou apărut pe scena politică și din arcul guvernamental. Rolul său este de a suplini, după spusele celor din coaliția de guvernare, componenta liberală din defunctul USL. Pentru PLR, 2015 este un an vital, deoarece ei vor trebui să încerce să continue să existe ca partid, iar reprezentarea parlamentară și de la nivel local este esențială. Dacă nu vor reuși să atragă din electoratul liberal și de centru dreapta sufiecienți susținători, atunci ne putem aștepta la un 2016 extrem de greu pentru aceștia, deoarece se pot confrunta cu dispariția.
Pentru formațiunile mici anul 2015 este un an al bătăliei între viață și moarte, politic vorbind. Dacă nu vor reuși să treacă cu bine acest an, atunci în 2016 este posibil să nu le mai vedem pe scena politică.
