România și Bulgaria vor intra în Schengen în două etape – în octombrie și ianuarie (surse bulgare)

Instituțiile europene se pregătesc deja pentru admiterea Bulgariei și României în Schengen încă din acest an, iar intrarea ambelor state în zona de liberă circulație în această etapă poate fi considerată ca sigură. Acest lucru a fost anunțat de cercurile diplomatice de la Bruxelles, de Parlamentul Bulgariei și Guvern.

Planul prealabil este ca primirea în Schengen să aibă loc în două etape – mai întâi pentru controalele la aeroporturi, din octombrie, iar aderarea cu drepturi depline, cu ridicarea controalelor la frontierele terestre, ar trebui să aibă loc la 1 ianuarie 2024, relatează 24Chasa citat de Rador.

Potrivit surselor de la Sofia, Bulgaria are șanse serioase, dacă exercită presiuni diplomatice și arată că dorește să continue reformele, de a obține aderarea cu drepturi depline la Schengen încă din luna octombrie anul acesta.

Până acum o lună, cel mai mare obstacol în calea intrării Bulgariei în Schengen a fost opoziția Olandei.

Guvernul lui Mark Rutte a arătat că apreciază mult eforturile parlamentului bulgar și ale ultimelor patru guverne de a începe o adevărată reformă judiciară, prin introducerea unui mecanism de anchetă independentă a procurorului – general, a informat Euractiv.

Fostul procuror-general al Bulgariei, Ivan Gheșev, care nu avea o reputație prea bună în instituțiile europene, a devenit prima victimă a noii legislații, după ce a fost demis din funcție, în urmă cu două săptămâni. Acest lucru este considerat și în UE ca un rezultat bun al reformei și se așteaptă să continue curățenia în sistemul judiciar.

Reforma judiciară adoptată până acum a început cu eforturile miniștrilor interimari ai justiției, Yanaki Stoilov și Ivan Demerjdiev, care au cerut demiterea disciplinară a lui Ivan Gheșev. Acesta a fost urmată de primul proiect de reformă al ministrului justiției din Cabinetul „Petkov”, Nadejda Iordanova (Bulgaria Democrată), care a depus de asemenea o cerere pentru eliberarea din funcție a lui Gheșev. Iar eforturile ei de reformă au fost continuate de ultimul ministru interimar al justiție, Krum Zarkov, care a adus pachetul final în parlament, acesta devenind cunoscut sub numele de „Legea Krum”. Demerdjiev a lucrat pentru Schengen și ca ministru interimar de interne.

În prezent, ministru al justiției este Atanas Slavov (PP-DB), care continuă să urmeze aceeași linie reformistă și, potrivit declarațiilor, există o majoritate chiar și pentru reforma constituțională.
Al doilea motiv pentru viitoarea admitere a Bulgariei la Schengen este alegerea unui guvern pro-european la Sofia, cu sprijinul GERB și PP-DB, care își declară intenția de a revizui politica președintelui Rumen Radev cu privire la Ucraina. Partenerii europeni ai Bulgariei speră că realizarea acestui obiectiv major de politică externă va ajuta la depășirea crizei politice de la Sofia.

În iulie, Comisia Europeană va da publicității raportul special de monitorizare privind statul de drept și combaterea corupției în Bulgaria, care se scrie la insistențele Olandei.
Obiecțiile Austriei cu privire la extinderea Schengen pe fondul crizei refugiaților nu s-au diminuat, dar se așteaptă ca Viena să nu mai oprească cele două state balcanice, dacă rămâne singurul stat din UE care este împotrivă.

Următorul obiectiv major al instituțiilor bulgare este intrarea în zona euro de la 1 ianuarie 2025.
În decembrie anul trecut, aderarea Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și Țările de Jos. România a fost oprită doar de Austria, în timp ce Croația a devenit din ianuarie membru cu drepturi depline al zonei de liberă circulație printr-o decizie unanimă.

Țările de Jos au cerut autorităților bulgare să demonstreze că luptă împotriva corupției și că nu au renunțat la reforma judiciară. Cererile Austriei păreau mult mai dificil de implementat, cancelarul austriac Karl Nehammer a început chiar să insiste pentru un nou gard de-a lungul graniței cu Turcia, lucru respins de Comisia Europeană.

La câteva zile după blocarea candidaturii bulgare la Schengen, președintele Rumen Radev a comentat că țara a cerut garanții de la partenerii săi din UE că va deveni cu siguranță membru Schengen în 2023, iar termenul limită specificat pentru aceasta era luna octombrie.sursa

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.