România a avut în anul 2016 a treia cea mai mare rată de părăsire timpurie a şcolii de către tinerii cu vârste de 18-24 de ani, dintre statele UE, arată o statistică recentă a Eurostat. Ţara noastră se numără printre cele trei state europene în care a crescut abandonul şcolar în 2016, faţă de nivelul din anul 2006. România merge astfel împotriva curentului şi rămâne în topul abandonului şcolar la nivel european, deşi în majoritatea ţărilor membre, ponderea tinerilor care-şi abandonează studiile e în continuă scădere.
România se află constant pe ultimele poziţii dintre ţările UE în evaluările internaţionale ale calităţii educaţiei. Durata medie de frecventare a învăţământului, participarea tinerilor în educaţie şcolară şi pregătire profesională, proporţia tinerilor care nu sunt cuprinşi într-o formă de educaţie, pregătire profesională sau angajaţi sunt câteva capitole la care România se află pe ultimele locuri în clasamentele europene.
Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, care au absolvit cel mult opt clase şi care nu urmează nicio formă de şcolarizare sau de training, a scăzut în 2016 faţă de nivelul din 2006 în majoritatea statelor membre ale UE, cu excepţia României, Cehiei şi Slovaciei, potrivit Eurostat, serviciul de statistică al Uniunii Europene.
În anul 2016, cele mai mare rate de părăsire timpurie a şcolii de către tinerii cu vârste de 18-24 de ani se înregistrează în Malta, cu 19,6% dintre tinerii cu vârste de 18-24 de ani, absolvenţi de cel mult opt clase care au abandonat şcoala, urmată de Spania, cu o rată de părăsire timpurie a şcolii de 19% şi de România - cu 18.5% dintre tinerii vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care au absolvit cel mult opt clase şi care au abandonat şcoala.
În contrast, cele mai mai mici rate ale abandonului şcolar al tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au fost raportate în Croaţia (doar 2,8% dintre tinerii din această grupă de vârstă au părăsit timpuriu şcoala), Lituania (cu pondere de 4.8%), Slovenia (cu 4,9%), Polonia (cu 5,2%) şi Luxemburg (cu 5.5%), arată datele făcute publice recent de Eurostat.
De ce suntem în mod tradiţional în topul statelor europene cu cel mai mare abandon şcolar. O explicaţie.
Lichidarea şcolilor de arte şi meserii a influenţat semnificativ creşterea abandonului şcolar. Tinerii care ar fi vrut să urmeze o şcoală profesională au fost trimişi forţat la liceu, pe care l-au abandonat, pentru că nu au făcut faţă cerinţelor de la acest nivel de educaţie.
Începând cu anul 2009/2010 (anul de intrare în lichidare a şcolilor de arte şi meserii şi de preluare a locurilor la liceu), s-a înregistrat o creştere a procentului elevilor care au abandonat studiile liceale: o parte dintre elevii care în mod tradiţional ar fi optat pentru ruta profesională de şcolarizare au intrat la liceu, însă au abandonat studiile pe parcurs, pentru că nu au făcut faţă exigenţelor de la liceu. Ca urmare, în perioada 2009-2011, rata abandonului a crescut de la 2,2%, la 3,8%. În următorii doi ani şcolari, rata abandonului a înregistrat ameliorări semnificative, scăzând la valoarea de 2,8%. La nivelul anului şcolar 2014/2015, valoarea indicatorului a crescut din nou, ajungând la 3,7%, se arată în cel mai recent raport al Ministerului Educaţiei cu privire a starea învăţământului preuniversitar.
Strategia Europa 2020 stabileşte ca statele UE să reducă ratele de abandon şcolar sub pragul de 10% până în 2020.
Precizare metodologică: statistica Eurostat vizează tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, care au absolvit cel mult opt clase şi care nu sunt cuprinşi într-o formă de educaţie formală sau informală, dar nici de training.
sursa:economica.net
