Duminică, 9 aprilie 2023, Duminica Intrării Domnului în Ierusalim, Floriile, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat, împreună cu Preasfinţitul Părinte Tmotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, în mijlocul unui mare sobor de preoţi şi diaconi şi a unei mulţimi imense de copii, tineri şi tinere, adulţi, care s-au adunat şi în curtea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” cât într-o zi de Paşti.
„După şase săptămâni de post, iată-ne în praznic mare şi sfânt, sărbătoarea împărătească a intrării Domnului în Ierusalim. Este ultima călătorie pe care o face Mântuitorul înainte de Sfintele Sale pătimiri, pe care de bună voie le-a primit pentru noi şi pentru a noastră mântuire, asumându-şi pătimirea, umilinţele, batjocurile, Crucea şi moartea Sa pe Cruce, ca să ne dăruiască Învierea şi viaţa veşnică, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Astăzi, după învierea lui lazăr şi popasul din Betania, Mântuitorul intră în cetatea Ierusalimului şi este primit în mod solemn, ca un împărat şi aclamat ca un împărat, pentru că cei nevinovaţi şi oameni cu suflete curate care îl iubeau au cântat Osana, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului, împăratul lui Israel. Această primire nu L-a impresionat pe Mântuitorul, era îngândurat şi trist, pentru că ştia că peste puţine zile toate aceste inimi curate şi minţi luminate, de altfel, vor fi manipulate de cărturari şi farisei şi vor striga răstigneşte-l, răstigneşte-L. Mântuitorul era trist pentru că ştia că mulţi nu vor primi darul jertfei şi al iubirii Sale şi al iertării şi nu-şi vor însuşi şi nu vor reuşi să valorifice jertfa pe Cruce a Mântuitorului şi să primească arvuna împărăţiei veşnice.
Noi, astăzi, în toate bisericile Răsăritului, în toate bisericile ortodoxe, suntem în Liturghie solemnă, suntem în anticamera Împărăţiei lui Dumnezeu, întotdeauna suntem în Liturghie şi praznicul acesta ne oferă prilejul să evaluăm vremea trecută a postului, tot ce am săvârşit cu prisosinţă: post, rugăciune şi fapte bune şi să ne pregătim să intrăm în săptămâna Sfintelor Pătimiri, când cerul şi pământul, oamenii şi toate fiinţele se vor cutremura de patima cea de bună voie a Mântuitorului. Ne vom pregăti pentru Sfânta şi Dumnezeiasca Înviere la Slujba Deniilor celor 12 Evanghelii şi apoi la slujba Prohodului şi von aştepta în plăcere şi cutremurare ca să auzim cuvintele Domnului Celui Înviat din morţi Bucuraţi-vă şi nu vă temeţi, iată am biruit. Să fie pacea şi bucuria acestui praznic peste drepcredincioşii noştri creştini şi peste slujitorii Bisericii noastre. Amin.”
Sfânta Liturghie Arhierească
Din soborul slujitor au făcut parte Arhim. Dr. Casian Filip, vicar administrativ, Protos. Serafim Bilţ, eclesiarh, Pr. Viorel Bud, Pr. Prof. Florin Hoban, inspector şcolar pentru Religie, Pr. Prof. Drd. Claudiu Ciscai, duhovnicul Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, Pr. Florin Bălan, Pr. Ionuţ Pleş, Pr. Adrian Morar, referent la Sectorul social-filantropic şi misionar, Pr. Dr. Valeriu Mircea Vana, responsabilul Agenţiei de turism şi pelerinaje „Pelerinul Creştin”, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Arhid. Gherasim Nap, şeful de cabinet al Arhiereului-Vicar, Arhid. Dumitru Botiş, inspector al Sectorului social filantropic, Diac. Ioan Onuţ Păcurar, referent secretariat, Diac. Vasile Petru Bud, Diac. Vlad Nechita, Ipod. Vasile Pop.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul „Doxologia” al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, dirijat de Prof. Paula Bondre, şi Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Florian Vois. La Chinonic a cântat şi Părintele Iacob Feresoaru – Viețuitorul Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Poiana Brașov, absolvent al Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” Sibiu, protopsalt timp de 7 ani al Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos.
Alături de credincioşi s-a aflat Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare.
După Sfânta Liturghie Arhierească a avut loc tradiţionala procesiune în jurul sfântului locaş de închinare, în sunet de toacă şi clopote, cu prapori şi icoane în mâini, în cântări bisericeşti adecvate praznicului, după care, pe esplanadă, au fost făcute otpustul şi sfinţirea ramurilor de salcie din mâinile credincioşilor.
Cuvântul de învăţătură
Un larg cuvânt de învăţătură a rostit Preasfinţitul Părinte Iustin, în care a făcut o largă cateheză despre evenimentele din perioada prepascală şi viaţa pământească a Mântuitorului în timpul patimilor de dinainte de moarte şi apoi Învierea Sa din morţi.
„Să ne întrebăm: de ce a fost Mântuitorul trist de Florii? Păi, cum să nu fie trist? A fost trist pentru că El pătimea din nemărginită iubire şi ştia că nu toţi vor primi iubirea Lui şi vor răspunde cu aceeaşi iubire. Şi ştia că nu toţi îşi vor însuşi şi vor primi darul pe care l-a făcut umanităţii de a izbăvi de întuneric şi de moarte şi de iad şi de a le dărui Învierea. Pentru că unii nu cred. Cei care nu cred nu se pot izbăvi, nu se pot mântui dacă nu cred în El. De aceea era trist. Şi astăzi este trist? Să ne întrebăm. Este! Pentru că suntem, uneori, superficiali. Tradiţia am transformat-o într-un fel de obicei, fariseic uneori. Ne împlinim, dar nu ştim nimic din sensurile lor. Suntem creştini de confort. Dacă ne-ar fi nouă frig şi foame şi ne-ar arde soarele şi n-am avea apă şi pâine, ca şi creştinii din Africa, am mai veni la biserică? Aceia se duc. Uitaţi-vă, că vedeţi pe reţelele sociale. Viitorul creştinismului este în Africa. Aceia se duc la biserică, care este o improvizaţie, nu au catedrale ca şi noi, şi se duc la biserică şi sunt atât de fericiţi. Uitaţi-vă cum se roagă şi cum cântă, deşi sunt foarte puţin hrăniţi. Medicamente nu au. Educaţie nu au, dar sunt ai lui Dumnezeu, iar noi suntem creştini de confort. E diferenţă mare. De aceea vine postul şi ne ajută ca să renunţăm. N-am face-o de bună voie. Biserica ne învaţă să renunţăm, ca să facem şi noi un mic efort ca să participăm la crucea lui Hristos, să ne adunăm bogăţie de virtuţi şi lumină pentru înviere.”
