Omul este o ființă complexă, chiar și din punct de vedere anatomic. Cu toate acestea, specialiștii știu cum funcționează corpul uman și la ce folosesc diferite părți ale corpului. Ei bine, există o parte a corpului care ne diferențiază de regnul animal.
Partea corpului despre care nimeni nu știe ce rol are
ATP Motors. Campanii de nerefuzat. Noi îți găsim soluția!
Oferta de nerefuzat la President Hotel & Resort**** din Băile Felix
Oferta de nerefuzat: Hotel Barátság Hajdúszoboszló
Oferte Speciale pentru Revelion in Tara si in Strainatate!
Este vorba despre bărbie, o parte a craniului la care puțini s-ar gândi. Bărbia, această proeminență a craniului este un adevărat mister anatomic. Oamenii de știință nu știu cum s-a format, deoarece utilitatea sa este incertă.
Cert este că suntem singura specie de pe Pământ care are bărbie. În plus, homo sapiens, sau omul modern, este singurul hominid cu această extensie a craniului. Niciun hominid nu o avea.
Ed Yong, un cercetător de top susține că omul modern este singura ființă de pe Pământ care a avut și are încă bărbie.
De exemplu, niciun alt strămoș al omului modern nu a avut această extensie a craniului în partea inferioară. Nici măcar neanderthalienii. Craniile lor nu aveau această extensie osoasă.
Bărbia, semnul omului evoluat
James Pampush de la Universitatea Duke afirmă în continuare că bărbia este ceea ce evidențiază omul modern de regnul animal și, de asemenea, în familia sa de primate.
Bărbia a devenit semnul apariției omului modern. Dar nimeni nu știe de ce, când și de ce oamenii moderni au bărbie. Numeroși specialiști și-au dedicat cercetările acestei părți aparent banale a corpului uman, dar care se dovedește a fi cea mai misterioasă din punct de vedere al funcționalității și originilor.
Consumul de carne și originea bărbiei
Există cercetători care cred că bărbia a apărut după milioane de ani de evoluție, mai ales după ce oamenii au început să mănânce carne. Crudă la început și greu de mestecat. Apoi, mușchii maxilarului s-au dezvoltat și această extensie a craniului părea să susțină aceste eforturi.
Flora Groning, un antropolog de la Universitatea din York, Marea Britanie, și colegii săi au efectuat mai multe teste asupra capacității maxilarului de a face față mestecării, mai ales când vine vorba de carne și alte alimente tari, scrie remonews.com.
Raportul de cercetare a fost publicat în American Journal of Physical Anthropology și arată că bărbia ar ajuta, într-o oarecare măsură, maxilarul la mestecat.
Pe de altă parte, alți specialiști susțin că, de fapt, bărbia nu are nicio legătură cu susținerea maxilarului împotriva stresului cauzat în principal de mestecatul cărnii.
Alți experți cred că bărbia a început să se formeze cu vorbirea articulată. Mai exact, a fost o reacție anatomică la modul nostru unic de a comunica în lumea animală.
Conform acestei teorii, bărbia protejează maxilarul de stresul cauzat de contracția anumitor mușchi ai limbii. Această teorie a fost publicată în revista Medical Hypotheses în 2007 de un grup de doctoranzi de la Universitatea din Otago, Noua Zeelandă.
Niciuna dintre teoriile de mai sus nu a fost considerată pe deplin concludentă de comunitatea științifică mondială. O altă teorie care a câștigat mult teren este că bărbia este de fapt o simplă reminiscență a evoluției, fără un rol extraordinar.
