Miercuri, 17 aprilie 2024, a cincea săptămână din Postul Naşterii Domnului, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, la exact trei decenii de la hirotonia întru Arhiereu, a oficiat Slujba Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, integral, urmată de Liturghia Darurilor înainte Sfinţite, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, înconjurat de sobor de preoţi şi diaconi, realizând, astfel, una dintre cele mai frumoase şi semnificative aniversări personale jertfelnice.
„Miercuri din săptămâna a cincea a Sfântului şi Marelui Post al Învierii Domnului, este o zi specială, este o zi profund duhovnicească, întrucât se săvârşeşte Slujba Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, integral. În prima săptămână se săvârşeşte în patru stări sau în patru părţi şi în săptămâna a cincea, miercuri, se săvârşeşte integral. La Catedrala noastră Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare este o atmosferă deosebită, deoarece sunt prezente şi şcolile teologice, Seminarul „Sfântul Iosif Mărturisitorul” şi studenţii de la Departamentul de Teologie „Justinian Arhiepiscopul”, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Anul acesta este, în chip minunat, o fericită alăturare şi anume ziua de 17 aprilie, în care cade în miercurea a cincea din Sfântul şi Marele Post al Învierii, în urmă cu 30 de ani era duminica a cincea, adică era, ca zi liturgică, duminică şi ziua de 17 aprilie, când am primit chemarea către Arhierie şi apoi hirotonia să fim Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Justinian alături şi împreună că ducem crucea acestei Sfinte Episcopii, de la ceea ce a fost un început greu, istovitor şi cu o mare responsabilitate de a rectitori această Episcopie istorică împreună. Iată-ne astăzi, la 30 de ani, înţelegând mai bine ceea ce s-a citit atunci în pasajul evanghelic sau ce se citeşte în pasajul evanghelic din duminica a cincea din Postul Mare. Acolo este Sfânta Evanghelie de la Marcu, unde cei doi ucenici, Iacov şi Ioan, cer Mântuitorului să stea unul de-a dreapta şi altul de-a stânga. Mântuitorul le răspunde: Nu ştiţi ce cereţi! Şi, mai departe, finalul răspunsului Mântuitorului este: Fiul Omului n-a venit ca să I se slujească, ci ca El să slujească şi să-Şi dea sufletul răscumpărare pentru mulţi. Deci şi voi, cel ce vrea să fie mai mare să fie slujitorul tuturor. Şi am înţeles, după ceva vreme, după câţiva ani, care este chemarea. Nu îi slavă arhierească şi frumuseţea şi măreţia slujirii liturgice arhiereşti, ci este slujirea cu jertfelnicie, purtând toată responsabilitatea şi crucea după chipul lui Hristos, crucea personală şi crucea celorlalţi, crucea ucenicilor şi crucea credincioşilor şi povara credincioşilor, care este o povară dulce, propriu-zis, şi uşoară, dacă o porţi cu iubire şi răbdare şi cu mulţumire către Dumnezeu, dar este, în acelaşi timp, o călătorie importantă pentru tine, personal, pentru comunitate, pentru obştea monahală, ca stareţ, eu am fost şi stareţ, pentru parohie, ca preot, şi pentru Eparhie ca şi Ierarh, pentru că Ierarhul trebuie să fie întâi în toate. Aşa cum a fost Mântuitorul, după chipul Bunului Păstor, întâi în toate. Adică nu poate să poruncească, ci să spună ca la Pateric, dacă vrea să fie ascultat şi urmat şi respectat: faceţi ce mă vedeţi pe mine făcând. Aceasta este calea şi aceasta am înţeles-o eu atunci şi am urmat-o îndeaproape şi mi-a ajutat Dumnezeu ca 22 de ani cu Înaltpreasfinţitul Justinian, necruţându-ne, trăgând la jug, să aducem Eparhia în starea ei firească, în starea ei de frumuseţe duhovnicească şi de dinamism, de forţă pastorală, pentru că credinţa, în această parte de ţară, este foarte puternică. Îi mulţumim lui Dumnezeu că avem credincioşi foarte buni, care ne însoţesc şi care ne urmează pilda şi care, până la urmă, ne ajută şi ne întăresc prin credinţa lor. Avem preoţi foarte buni, monahi jertfelnici şi cu viaţă şi cu trăire duhovnicească deosebite, şcoli teologice cu seminarişti şi studenţi, că avem vocaţie şi mulţumim lui Dumnezeu pentru toate şi pentru tot ce ne-a ajutat, pentru că ne-a stat aproape şi, până la urmă, totul este un proiect al lui Dumnezeu. Noi, fiecare, ca persoană, şi lucrarea noastră este proiectul lui Dumnezeu. Noi ne silim şi avem impresia că lucrăm noi. Dumnezeu este Cel Care lucrează întru noi şi ca să voim şi ca să săvârşim. Şi slavă lui Dumnezeu pentru toate şi pentru acest popas, iată, 30 de ani au trecut, 30 de ani în care ne bucurăm că Dumnezeu ne-a învrednicit ca să lucrăm mult şi cum trebuie în via lui şi să dăm slavă pentru toate cele ce ne-a dat şi cu ce ne-a binecuvântat şi pentru cele ce urmează să le împlinim şi să-i cerem ajutorul divin. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”
Au oficiat Slujba Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul şi Sfânta Liturghie a Darurilor înainte Sfinţite, alături de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, Arhim. Dr. Casian Filip, vacar eparhial administrativ, Arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic şi misionar, Protos. Serafim Bilţ, eclesiarh, Pr. Lect. Univ. Dr. Teofil Stan, Pr. Lect. Univ. Dr. Petrică Aurelian Covaciu, Pr. Lect. Univ. Dr. Claudiu Pop, Pr. Asist. Univ. Dr. Marius Sabou, Pr. Prof. Florin Hoban, directorul Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, Pr. Drd. Claudiu Ciascai, duhovnicul Seminarului, Pr. Florin Bălan, Pr. Călin Stoica, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol, Arhid. Petru Vasile Bud.
Răspunsurile au fost date de Grupul Psaltic „Theologos”, dirijat de Florian Vois, împreună cu elevii seminarişti şi studenţi.
Cuvântul de învăţătură
În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre Canonul cel Mare şi Luturghia Darurilor înainte Sfinţite, despre semnificaţia postului pentru creştini, despre Sfintele Liturghii din Postul Mare, iar apoi despre semnificaţia zilei de 17 aprilie 1994, când la Mănăstirea Rohia, în urmă, cu 30 de ani, a fost ridicat la treapta slujirii arhiereşti, fiind 22 de ani Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, iar apoi, din decembrie 2016 şi în prezent, Episcop titular al Eparhiei. De când este Arhiereu a săvârşit peste 4.800 de Sfinte Liturghii, din care 2.400 ale Sfântului Ioan Gură de Aur şi peste 630 de Liturghii ale Darurilor înainte Sfinţite, restul ca şi călugăr la Rohia. Acestora se mai adaugă peste 450 de hirotoniri întru preot.
Părintele Arhimandrit Casian Filip, vicar eparhial, a vorbit în câteva cuvinte despre momentul aniversar şi i-a înmânat Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin un coş cu 30 de trandafiri, simbol al celor 30 de ani de slujire arhierească, urându-i „Întru mulţi şi fericiţi ani!”
