Plenul Senatului a votat luni acordarea unui spor de risc şi solicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază pentru funcţionarii publici, după ce Curtea Constituţională (CCR) a respins parţial prevederea legislativă, menţionând că sporul poate fi acordat, dar că el nu poate face parte din salariul de bază aşa cum prevăzuse iniţial Parlamentul.
Acordarea sporului de risc şi solicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază lunar a fost adoptată cu 88 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” şi o abţinere. Prevederea a fost inclusă în legea 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, relatează News.ro, potrivit digi24.ro.
„Pentru compensarea activităţii specifice, funcţionarii publici din cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici beneficiază şi de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat la salariul de bază lunar”, este modificarea adoptată luni de plenul Senatului la legea 188/1999.
În noiembrie 2016, după o sesizare a guvernului Cioloş, CCR a decis că că sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică poate fi acordat funcţionarilor publici, dar fără a fi inclus în salariul de bază.
La birou eşti întrerupt de şapte ori pe oră? Nu poţi dormi noaptea? Ai un şef agasant? Colegii te nemulţumesc? Este povestea ta, dar şi a altor sute de mii de angajaţi care se plâng de viaţa profesională. Cel mai invocat motiv pentru toate acestea? Stresul.
La nivel european, stresul la locul de muncă este a doua cea mai întâlnită problemă de sănătate legată de activitatea profesională, după afecţiunile dorsale, afectând 28% dintre angajaţii. Mai mult, un raport realizat de Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă arată că stresul este una dintre marile provocări cu care se confruntă angajaţii. Acesta are un impact semnificativ asupra sănătăţii oamenilor, iar, ulterior, efectele lui se răsfrâng în organizaţii şi, implicit, în economie. Fiind şi principal factori pentru apariţia sindromului “burnout”, adică o formă de epuizare emoţională, asociată cu atitudini negative, chiar cinice, faţă de propria persoană sau faţă de cei din jur.
Stresul nu e profitabil
Circa jumătate dintre lucrătorii europeni cred că stresul este cauza a 50% din totalul zilelor de lucru pierdute, arată studiul. Nenumăratele sarcini primite cu un deadline nerealist, incapacitatea de a gestiona cerinţele, lipsa unei fişe clare a postului, recompensa materială insuficientă, responsabilitatea mult prea mare sau lipsa recunoaşterii pentru munca efectuată sunt doar câţiva factori care favorizează instalarea unui mediu anost pentru angajaţi. Omul modern este foarte ocupat. Se supără, se îmbolnăveşte, este vulnerabil. Cât despre stres, acesta se face responsabil pentru 7o mare parte din vizitele la medic. Stresul este una din cauzele problemelor de inimă, a diabetului, obezităţii şi bolilor autoimune, susţin specialiştii. În altă orinde de idei, stresul nu ar trebui ignorat. Iar veştile bune sunt că, pentru a lupta împotriva acestuia, nu este atât de dificil pe cât sună. „Existenţa unui echilibru la nivelul celor patru arii ale vieţii – sine, social, familie, job – este extrem de importantă. Din păcate, uneori, alegem să investim în aria profesională în mod neutil, doar cu scopul de a compensa alte neutilităţi în celelalte arii ale vieţii noastre. În felul acesta apare şi stresul la locul de muncă, determinat uneori şi de task-uri şi termene limite”, atrage atenţia medicul psiholog Yolanda Creţescu. Ea spune că, pentru a reuşi să-i facem faţă, trebuie să ne organizăm riguros şi să comunicăm eficient cu colegii de birou. „Prioritizarea sarcinilor şi cooperarea par să determine un management al timpului mai bun şi să fie de un real folos în rezolvarea eficientă a sarcinilor de muncă”, explică Yolanda Creţescu.
Dacă ar fi să dea un sfat, medicul psiholog spune că după terminarea serviciului este foarte important să ne detaşăm de stresul de la locul de muncă şi să dedicăm timp familiei, prietenilor, dar şi hobby-urilor, pentru că toate acestea ne scot din rutină şi din zona de confort patologic. „Trebuie să ne dedicăm timp nouă, se ne conectăm cu cei din jurul nostru şi să avem relaţii pozitive cu cei din jurul nostru”, conchide ea.
Sursa: capital.ro
