Sărbătoarea Paștelui nu înseamnă doar ouă roșii, pască și mese în familie, ci aduce cu ea și o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții vechi, păstrate cu sfințenie mai ales în zonele rurale ale României.
Iată câteva dintre cele mai cunoscute superstiții și obiceiuri de Paște:
Ce e bine să faci:
-Să te speli cu apă în care a fost pus un ou roșu și un ban de argint – se spune că vei fi sănătos și norocos tot anul. În Maramureș, acest obicei este întâlnit mai ales în dimineața primei zile de Paște.
-Să îmbraci haine noi – semn al reînnoirii sufletești și al norocului. Tradiția spune că cine poartă haine vechi sau rupte va avea ghinion.
-Să mănânci întâi din oul roșu sfințit – simbol al vieții și al Învierii. În multe gospodării, oul roșu se lovește de cel al unui alt membru al familiei cu tradiționalul „Hristos a Înviat!”
Ce trebuie evitat:
-Să nu dormi prea mult în ziua de Paște – se spune că așa „îți dormi norocul tot anul”.
-Să nu dai nimic din casă – nici bani, nici sare, nici pâine – pentru că „dai norocul din casă”.
-Să nu te cerți și să nu te plângi – toate supărările din ziua Paștelui se vor ține scai tot anul.
Tradiții în Maramureș:
În unele sate maramureșene, se obișnuiește ca fetele să fie „stropite” de băieți cu parfum sau apă în a doua zi de Paște, un gest simbolic de curățare și fertilitate, asemănător cu obiceiul din Transilvania.
Tot în Maramureș, există credința că cine merge primul la biserică dimineața va avea parte de împliniri, iar cei care pășesc desculți pe iarbă udă vor fi protejați de boli.
Indiferent dacă alegem să respectăm aceste superstiții sau doar să le privim ca parte din folclorul viu al poporului român, ele adaugă farmec și profunzime unei sărbători care înseamnă lumină, iertare și speranță.