Târnosirea bisericii Mănăstirii Budeşti

„Mănăstirea Budeşti din localitatea cu acelaşi nume, din Maramureşul Voievodal, a avut o existenţă în istorie îndelungată, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Se pare că a fost de secol XIV, împreună cu Mănăstirea Peri, cu Mănăstirea Bârsana, cu Mănăstirea Giuleşti şi Budeşti. Este sigur că la 1690 Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul a prezidat la Mănăstirea Budeşti, pentru că nu avea voie să aibă reşedinţă în interiorul cetăţii sau oraşului, ci extra muros, şi atunci episcopii ortodocşi aveau reşedinţe la mănăstiri şi schituri şi a făcut un sobor aici la Budeşti, care era reşedinţă episcopală, cu protopopii, luînd anumite decizii. Deci, este consemnată la acea dată existenţa mănăstirii istorice. Ea a dispărut în vitregiile vremii, cum au dispărut cele 150 de mănăstiri şi schituri din Transilvania şi n-a putut reînvia  până când Dumnezeu a hotărât venirea vremii. Asta s-a întâmplat în 1994, când la dorinţa preotului, a credincioşilor şi a unui creştin de iniţiativă s-au pus bazele unui schituleţ, nu pe locul pe care a fost vechea mănăstire, undeva sub poalele Gutâiului, ci aici, la 7 km distanţă de centrul localităţii şi la 50 km distanţă de  municipiul Baia Mare. Vechiul schit, care a început în 1944, prin punerea pietrei de temelie, noi am pus piatra de temelie în 4 iunie 1994, a continuat cu construirea unei bisericuţe modeste, a unei căsuţe modeste şi a unui turn clopotniţă, la fel de modest. Au fost executate de Părintele Vichentie, care a venit de la Vâlcea, de la Schitul Pătrunsa. Era fiu al Maramureşului şi au durat aceste construcţii până în 2006, când, într-un accident fatal, în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, a făcut ca Părintele Vichewntie să plece la Domnul. Atunci a venit Părintele Mihail Bud, fiu al Rohiei, a fost hirotonit de Înaltpreasfinţitul Justinian preot şi a fost numit stareţ. Aşa a pornit rectitorirea mănăstirii şi înfrumuseţarea şi înnobilarea ei. N-au fost clădiri acelea reprezentative. În 2012 schitul a fost ridicat la rang de mănăstire cu destinaţia de călugări şi a fost aprobată de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Părintele Mihail a reabilitat casa monahală, în 2010-2016. În 2016 a pornit şi construirea bisericii, a desfăcut biserica veche şi a construit o biserică nouă minunată din localitatea Budeşti, după proiectul vechii biserici monument UNESCO, care este de la  1620, de secol XVII, şi arhitectul Cordoş, care este arhitectul ansamblului monahal, a ţinut să facă ocopie a acelei biserici istorice şi valoroase, adăugându-i un pridvor. Apoi a înnobilat casa, a construit un alt turn clopotniţă şi, iată, evenimentul sfinţirii. A fost pictată în tehnica bisericilor străvechi, de două familii de pictori, una de la Bucureşti şi una de la Alba Iulia, şi este în tenta bisericilor istorice, bisericilor maramureşene, ea fiind în stil maramureşean şi o adevărată catedrală. Iată evenimentul cel mare al sfinţirii, la 30 de ani de la punerea pietrei de temelie, deci sunt trei decenii. S-a editat şi o scurtă monografie, atât cât este istoria şi cât au găsit date şi bucuria şi solemnitatea evenimentului sfinţirii bisericii şi a consacrării ansablului este sporită de prezenţa Înaltpreasfinţitului Mitropolit Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale şi a Preasfinţitului Nectarie de Bretania , care este Episcop Vicar al Arhiepiscopiei pe care o păstoreşte Înaltpreasfinţitul Iosif. Am venit să facem o bucurie Părintelui stareţ Mihail, care a devenit Protosinghel, între timp, la propunerea noastră, să facem bucurie autorităţilor locale, budeştenilor, care se mândresc cu mănăstirea lor şi să apreciem faptul că drumul, care era făcut până la jumătate, în ultimele săptămâni a reuşit să ajungă până la mănăstire, mai exact până la turnul clopotniţă, să fie modernizat ca accesul să fie mai uşor. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru frumuseţea, lumina, binecuvântarea şi sfinţenia acestei zile mari, care este o zi pentru istorie şi ctitorias însăşi este o ctitorie pentru veşnicie şi sunt pomeniţi întotdeauna la sfinţirea unei biserici ctitorii, întemeietorii, stareţii, binefăcătorii, ajutătorii şi închinătorii sfintei biserici acesteea, de acum şi până în veac. Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Hristos a Înviat!”

Slujba de târsnosire

Oficiată după toate regulile Bisericii Ortodoxe, slujba de târnosire a început în faţa bisericii, a continuat cu sfinţirea exteriorului, apoi cu intrarea solemnă în interior, cu târnosirea Sfintei Mese, prin punerea în piciorul ei a Sfintelor Moaşte de Sfinţi Mucenici, împreună cu Documentul de Sfinţire, aşezate în tub de inox, pe pat de nisip uscat, ca să nu se deterioreze, sigilate apoi cu ceară topită, sfinţirea proscomidiarului, a picturii din Sfântul Altar, a catapetesmei şi a picturii din interiorul sfântului locaş de închinare, prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir.

Biserica a primit din partea Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin, pe lângă hramul consacrat, „Sfinţii Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena”, şi al doilea hram – „Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului”.

Biserica a fost construită de către meșteri locali din Budești, sub coordonarea domnului Ioan Ciceu, sub atenta supraveghere a domnului Arhitect Dorel Cordoș, prin osteneala Părintelui stareț, Protos. Mihail Bud, și a obștii monahale și prin jertfa credincioșilor și a ctitorilor. Este pictată în tehnica al-secco (pictură pe pânză) și s-a realizat între anii 2022-2024 de către familia de pictori Andrei Mușat și Astrid din București și familia Ovidiu Gliga și Ioana din Alba Iulia. Mobilierul este realizat de sculptorul Viorel Mihiș din localitatea Baba, județul Maramureș. Atenția din interior cade pe iconostas, el redând autenticitatea locului. Acesta nu este sculptat, cum se obișnuiește, ci este îmbrăcat în icoane care au rame de stejar, de sus până jos. Astfel, privirile credincioșilor nu zăbovesc pe sculptură, ci pe icoană, care este fereastră spre cer. Icoanele au fost executate de pictorii care au pictat biserica.

Casa monahală, construită între anii 1998-2001, a fost refăcută în perioada 2006-2010, având o nouă arhitectură exterioară, a fost recompartimentată, fiind dotată cu toate utilitățile necesare vieții de obște. A fost ridicată pe trei nivele: demisol, parter, mansardă. Îmbrăcată cu bârne de lemn, este împrejmuită cu un pridvor, are arcade, stâlpi și chituci în stil maramureșean, cioplite de meșteri locali.

Între anii 2004-2015, la intrarea în incinta mănăstirii a fost construită o poartă cu turn clopotniță, având și un pangar. În anul 2024, turnul a fost desfăcut și s-a construit altul mult mai înalt, corespunzând noii arhitecturi a mănăstirii.

În dreapta bisericii, peste râu, a fost ridicată, între anii 2013-2015, o casă din lemn, în stil tradițional, pentru găzduirea pelerinilor. Putem vorbi aici, în străveche localitate Budeşti, de un complex monahal din lemn, în stil tradiţional maramureşean, un loc de vis, care completează salba de sfinte lăcaşuri de închinare de o frumuseţe deosebită, care beneficiază de un acces pe bandă de asfalt.

Sfânta Liturghie Arhierească

Momentul istoric al sfinţirii noii biserici a mănăstirii Budeşti a benecficiat de prezenţa a trei Ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Părinte Nectarie de Bretania, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale.

Din sobor au făcut parte Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor şi schiturilor şi stareţul Mănăstirii Rohia, Pr. Vasile Aurel Pop, protopopul de Sighet, Protos. Mihail Bi’ud, stareţul sfântului locaş, Protos. Agaton Oprişan, stareţul Mănăstirii Petrova, Protos. Iosif Petra, egumenul Mănăstirii Dragomireşti, Protos. Nifon Neamciuc, stareţul schitului Strâmtura, Protos. Ilarion Felner, egumenul Schitului Văleni, Protos. Celestin, Mănăstirea Nicolint, Caraş-Severin, Pr. Ioan Năneştean din Budeşti, Pr. Gheorghe Moldovan – Budeşti, Pr. Ioan Ardelean – Deseşti, Pr. Vasile Fodoruţ – Baia Mare, inspector social, Pr. Dumitru Farcaş – Coaş, Pr. Adrian Marc – Chechiş, Pr. Cristian Pop – Răzoare, Pr. Ioan Capolna – Sârbi, Pr.Cristian Cozma – Ocna Şugatag, Pr. Nicolae Babiuc – Călineşti, Pr. Manuel Ionuţ Crainic – Sat Şugatag, Pr.Emilian Pop – Hărniceşti, Pr. Andrei Cosmin Pop – Mara, Pr. Andrei Chira – Cavnic I, Pr.Daniel Pop – Plopiş, Pr. Cassian Gavriş – Şurdeşti, Pr. Mădălin Bontoş – Lăschia, Pr. Adrian Simion Pop – Cărpiniş, Pr. Ioan Rus – Borcut, Pr. Daniel Mociran – Baia Mare, Pr. Florin Sălăjan – Lucăceşti, Pr. Augustin Homorodan – Coruia, Pr. Florin Tămaş – Hoteni, Pr. Mihai Pricop Sălăjan – Satu Nou de Jos, Pr. Grigore Rodilă – Strâmbu Băiuţ, Pr. Mircea Prunduş – Măgura Ilvei, Pr. Adrian Bucşa – Negreşti Oaş, Pr. Marian Vasile Pop – Breb, Pr. Petru Florin Pop – Petrova, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vald Verdeş, inspector eparhial pentru catehizare, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol, arhidiaconii Ierarhilor oaspeţi.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, iar la priceasnă a cântat Arhid. Vlad Verdeş.

A fost prezent un mare număr de oficialităţi centrale şi locale, parlamentari, prefecţii celor două judeţe, Rudolf Stauder al Maramureşului şi Ioan Tibil al judeţului Satu Mare, Gheorghe Câciu, secretar de stat pentru românii de pretutindeni, primarul Simion Pop, al comunei Budeşti.

Cuvântul de învăţătură

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, din care reproducem un fragment:

„Biserica nu poate să fie altceva decât o poartă a cerului şi Evanghelia pe care am citit-o astăzi de la Sfântul Evanghelist Ioan de asemenea ne spune cine este această poartă a cerului. Ce a zis Mântuitorul? Eu sunt poarta pe care intraţi în cer, dar ne dăm seama că, de fapt, poarta, uşa aceasta, după spusele Mântuitorului, este Dumnezeu Însuşi Întrupat. Adică El Iisus Hristos şi când intrăm în biserică, intrăm în cer. De aceea, spunem în slujbele noastre că În Biserica slavei Tale stând în cer ni se pare a fi. Şi părintele stareţ, dimpreună cu  cei care l-aţi sprijinit şi iconografii care au pictat biserica au făcut un cer din această biaserică. Deci noi, când intrăm în biserică, de fapt intrăm în cer. Dar care este poarta? Poarta este Hristos. Când intrăm dincolo toate păcatele noastre, toate neputinţele noastre, fiinţa noastră întreagă este luată în primire, este primită de Însuşi Fiul lui Dumnezeu, pe care o duce înaintea lui Dumnezeu Tatăl, pentru că asta a făcut El prin moartea şi Învierea Lui şi prin Înălţarea la Ceruri, firea noastră omenească, omenitatea noastră o duce de-a dreapta Tronului lui Dumnezeu Tatăl în Preasfânta Treime. De aceea, nu este mântuire în afara Bisericii. În afara Bisericii nu este mântuire şi asta de 2000 de ani. Poarta Aceasta care este Hristos noi o primim, noi am primit-o acuma. Episcopii, preoţii, diaconii am primit acuma pe Hristos nu numai că se ţine şi este în noi, dar face şi din noi Biserică sfinţită. Prin Sfânta Împărtăşenaie noi devenim această Biserică Sfântă, Care este El şi în care ne transformă şi pe noi în Sfânta Împărtăşanie. Deci, iată că şi noi devenim uşă prin noi, adică unii pentru alţii devenim uşa intrării în Împărăţia lui Dumnezeu.”

Părintele Protos. Mihail Bud, stareţul sfântului locaş: „Este un eveniment foarte important pentru zona noastră, pentru mănăstirea noastră, deoarece s-a târnosit biserica, a cărei construcţie a durat de acum 8 ani, când a fost pusă piatra de temelie, în 2016, 20 iulie, de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin al Maramureşului şi Sătmarului, iar de atunci, încet-încet, am ridicat această biserică în stil maramureşean, care este o copie fidelă a bisericii din Budeşti Josani, care este monument UNESCO şi acum, desăvârşindu-se pictura şi celelalte s-a târnosit, prin participarea Înaltpreasfinţitului Părinte Iosif, Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, a Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin al Maramureşului şi Sătmarului şi a Preasfinţitului Nectarie de Bretania. Este o bucurie foarte mare, pentru mine personal, pentru obştea mănăstirii, pentru cei care ne-au  ajutat, ne-au donat, şi care ne caută în duminici şi sărbători sau în alte zile, care vin şi caută adăpare duhovnicească pentru liniştea vieţii lor, pentru că în lumea aceasta foarte tumultoasă omul are nevoie de un respiro, are nevoie de o oază de linişte, are nevoie, pur şi simplu, de casa lui Dumnezeu, de biserica ce este închinată lui Dumnezeu şi Sfinţilor Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, iar eu, consultându-mă cu obştea, am dorit ca să fie şi un hram închinat Maicii Domnului, deoarece noi, ca şi călugări, avem evlavie mare la Maica Domnului şi a fost de acord Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin al Maramureşului şi Sătmarului ca să se dea un al dpoilea hram, şi anume „Acoperământul Maicii Domnului”, care este sărbătorit la întâi octombrie. De aceea, rămânem acuma liniştiţi şi încărcaţi duhovniceşte după ce s-a sărvârşit această sfinţire şi târnosire a bisericii mănăstirii noastre. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”

La evenimentul religios s-a rugat împreună cu soborul un mare număr de credincioşi, mulţi dintre ei veniţi împreună cu cei peste 40 de preoţi din parohii.

Masa creştinească de hram şi sfinţire a fost dată de credincioşii din Budeşti, care au demonstrat o mobilizare exemplară.