Vineri, 30 iunie 2023, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Soborul Sfinţilor 12 Apostoli, care este hramul celei mai cunoscute mănăstiri din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, din ţară şi chiar din străinătate. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la reînvierea acestei minuni arhitecturale şi duhovniceşti, de la reînvierea ei şi de la primul ei hram, care a fost pus sub ocrotirea Sfinţilor 12 Apostoli de către Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului. La cele trei decenii de existenţă, un număr de 12 Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au oficiat, la invitaţia Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin şi a Maicilor de la Bârsana, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în Altarul de Vară, sub protia Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Din soborul Arhieresc au mai făcut parte Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale și Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale; Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului; Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului; Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei;
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului; Preasfințitul Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei; Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei; Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei; Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei; Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Marajureşului şi Sătmarului; Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei.
„Se împlinesc anul acesta 30 de ani, adică trei decenii, de când, din voia şi lucrarea lui Dumnezeu şi din rugăciunile cuvioşilor părinţi care au trăit în această mănăstire şi a Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul, care a slujit în biserica veche, monument istoric cu hramul Intrarea în biserică a Maicii Domnului şi care se găseşte în vatra satului, Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian a pus piatră de temelie pentru reînvierea acestei mănăstiri. Am putea să spunem că din cărbunii rămaşi aprinşi în vatra acestei mănăstiri, s-a reaprins focul, rugul care arde şi nu se mistuie, tămâia frumos mirositoare a rugăciunilor care se înalţă către Dumnezeu la cer, şi este rugăciunea celor care au fost şi rugăciunea celor care sunt şi a celor ce vor veni, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. E dreptatea lui Dumnezeu reînvierea acestei mănăstiri, pentru că aici a fost ultima reşedinţă episcopală a românilor ortodocşi din Maramureş şi ultimul episcop care a rezidat şi care succedat Sfântului Iosif Mărturisitorul, Gavriil Ştefanca, nobil de Bârsana. Reînvierea mănăstirii a însemnat, deci, un act de dreptate şi puterea şi lucrarea lui Dumnezeu şi dreptatea Lui. Înaltpreasfinţitul Justinian, iubitor de monahism şi monahi prin excelenţă, a îndeplinit dorinţa credincioşilor din Bârsana, în frunte cu părintele Gheorghe Urda, ctitor întemeietor, şi a pus piatră de temelie. Ce a urmat a fost un miracol: în 1994, deci la anul vor fi 30 de ani, au venit măicuţele de la Râmeţi, două maici cu experienţă şi cu îndelungă vieţuire în mănăstire, maica Filofteia şi maica Emanuela, au preluat mănăstirea şi ce se poate vedea astăzi li se datărează, dar torul este o poveste de dragoste între Dumnezeu şi poporul Său dreptcredincios, între monahi, preoţi, ierarhi şi poporul dreptcredincios din Maramureş, că aşa se explică miracolul. Ce este astăzi Bârsana este un miracol dumnezeiesc. Este, de fapt, că Arhitectul Cordoş, a vrut să proiecteze un sat maramureşean ancestral, cu biserica şi casele maramureşene în stil voievodal, cum se pot vedea prispele acestea minunate. Astăzi Îi dăm slavă lui Dumnezeu şi la dorinţa maicii stareţe şi a soborului de măicuţe, am invitat încă 10 Ierarhi, în frunte cu Mitropolitul Andrei, alături de cei doi ai Maramureşului, ca să formăm o coroană de Arhierei şi să aducem slavă şi muţumire lui Dumnezeu pentru tot ce s-a petrecut în chip atât de minunat aici, pe vatra veche a fostei mănăstiri şi a ultimei reşedinţe episcopale, care astăzi, dacă calculăm anii, a fost în urmă cu 253 de ani, deci 1740 şi imperiul de la Viena desfiinţat, mănăstirea şi episcopia, le-au fost confiscate bunurile, există şi casa episcopului, care a fost transformată în şcoală, a episcopului Garvriil, iar astăzi, în 2003, calculând, sunt 253 de ani. Deci slava lui Dumnezeu nu ţine de timp, de anotimp, de oameni, de regimuri, de imperii, pentru că puterea lui Dumnezeu şi dreptatea Lui se arată chiar după sute de ani. Sfântul Voievod Ştefan cel Mare a fost canonizat după 500 de ani. Deci, la Dumnezeu mia de ani este ca ziua de ieri şi ca straja nopţii care a trecut. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru măreţia şi solemnitatea zilei de astăzi, mulţumim tuturor preasfinţiţilor care au fost prezenţi şi care au răspuns dorinţei măicuţelor şi invitaţiei noastre şi au făcut bucurie credincioşilor prin prezenţa şi rugăciunile şi binecuvântarea lor au sporit solemnitatea sărbătorii şi am mulţumit împreună lui Dumnezeu pentru felul în care poporul dreptcredincios din România sporeşte patrimoniul Bisericii Ortodoxe strămoşeşti şi felul în care, prin Înaltpreasfinţitul Justinian, păstorul cel blând şi bun, înţelept, luminat şi ferm şi dârz, care a purtat toiagul Sfântului Iosif Mărturisitorul, şi apoi noi după dânsul, ducem mai departe credinţa vie, puternică şi unică a maramureşenilor şi sătmărenilor care sunt aproape de iubirea lui Dumnezeu şi aproape de iubirea şi ocrotirea Maicii Domnului, care se arată aşa cum s-a arătat şi astăzi prin această zi minunată care a dăruit-o una, ziua care a dăruit-o Domnul să ne bucurăm şi să ne veselim întru ea.”
„Ne bucurăm cu toţii să fim astăzi la Bârsana, pe aceste meleaguri, pe care, acum 300 de ani, Episcopul Iosif al Maramureşului trăia şi propovăduia Evanghelia. După 30 de ani de la punerea pietrei de temelie, am venit să prăznuim, acest moment al istoriei Maramureşului, atât de bogat, dar, în acelaşi timp, cu o istorie foarte zbuciumată, ştiind prin câte a trecut Biserica drept slăvitoare, Biserica Ortodoxă a Maramureşului, a spus Înaltpreasfinţitul Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale. Ne bucurăm că această mănăstire a devenit, oarecum, un reper pentru noi, românii, care trăim în afară. De câte ori vin în România, pe mealeagurile natale, trec şi pe la Mănăstirea Bârsana. De aceea, ea este foarte cunoscută şi dată de exemplu de recuperare a istoriei acestor locuri şi de recuperare a arhitecturii ancestrale maramureşene. Mulţumim Preasfinţitului Părinte Iustin pentru binecuvântarea de a fi în aceste zilela Bârsana şi, în acelaşi timp, maicii stareţe Filofteia, care, pe parcursul a 30 de ani, a reuşit să redea acestor locuri importanţa lor atât istorică, cât şi actuală, în care se regăsesc cei de pe Valea Izei şi din tot Maramureşul.”
„Minunata Mănăstire de la Bârsana este oblăduită de cei 12 Apostoli. Pe 30 iunie e sărbătoarea lor şi ne aducem aminte de cuvântul Mântuitorului Iisus Hristos atunci când i-a chemat la misiune. Cuvântul Mântuitorului Iisus Hristos este următorul: nu voi M-aţi ales pe mine, ci eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi şi roada voastră să rămână. Atunci când s-a reactivat această minunată mănăstire, acum 30 de ani, hramul celor 12 Apostoli a fost scos în evidenţă şi an de an la această sărbătoare venim şi ne bucurăm împreună cu toţi pelerinii maramureşeni care se adună aici. Acum ceea ce este de subliniat e faptul că e rodul multor credincioşi mănăstirea aceasta, dar în mod special se datorează ctitoria de aici maicii stareţe Filofteia Oltean. Ea a tras greul, a pus suflet, a râvnit pentru această mănăstire ca să arate aşa frumos cum arată astăzi, a subliniat Înaltpreasfinţitul Mitropolit Andrei. Noi ne adunăm, ne bucurăm, ne rugăm lui Dumnezeu şi ne gândim că aşa cum Domnul Hristos i-a chemat pe cei 12 Apostoli, aşa cum cei 12 au avut râvnă apostolică, e bine să avem şi noi, credincioşii de astăzi, râvnă apostolică, ca să aducem în lumea în care trăim un dram de bucurie. E nevoie, e mare nevoie de misiunea credincioşilor buni, care Îl iubesc pe Domnul Iisus Hristos şi care doresc să aducă roadă spirituală într-o lume ce se secularizează. Să dea Dumnezeu ca pe mai departe să rămână un far de lumină duhovnicească Mănăstirea de la Bârsana, să fie sănătoasă maica stareţă şi obştea de aici să se bucure de această mănăstire frumoasă cu Preasfinţitul Iustin, Ierarhul locului, şi să-i dea Dumnezeu sănătate pentru tot ce a făcut pentru Mănăstirea Bârsana. La muţi ani obştii de aici şi credincioşilor din tot Maramureşul.”
Sosirea icoanei făcătoare de minuni de la Rohia
În ajunul sărbătorii hramului, la Mănăstirea Bârsana a fost adusă pentru închinare icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului îndurerate de la Mănăstirea Rohia, care s-a salvat singură dintr-un incendiu. Icoana a fost adusă de Părintele Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor şi schiturilor din Episcopie şi stareţul Mănăstirii Rohia şi întâmpinată de cei doi ierarhi maramureşeani şi de Ierarhii care au sosit la mănăstire până la acea oră.
Sosirea icoanei a fost întâmpinată în sunete de toacă şi clopote, de cântări bisericeşti, de la intrarea în curtea mănăstirii, în prezenţa a mulţi credincioşi îmbrăcaţi în frumoase straie de sărbătoare. Icoana a fost aşezată într-un loc special destinat, construit din lemn de brad în specific maramureşean, ca să fie ferit de intemperii şi la care să poată ajunge cu uşurinţă credincioşii pentru închinare.
După sosirea icoanei făcătoare de minuni de la Mănăstirea Rohia, Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul a oficiat Vecernia unită cu Litia, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi, şi a rostit un frumos cuvânt de învăţătură despre cei doi Sfinţi Apostoli Petru şi Pavel.
Sfânta Liturghie Arhierească
Soborul de 12 Ierarhi a fost completat de un sobor de 24 de preoţi şi 12 diaconi: Pr. Dumitru Boca, vicar eparhial la Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Arhim. Dr. Casian Filip, vicar administrativ, Arhim. Constantin Timiş, Arhim. Clement Vântu, Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarh şi stareţ al Mănăstirii Rohia, Arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, Protos. Arsenie Pohrib, de la Mitropolia Moldovei, Protos. Serafim Bilţ, eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Pr. Adrian Mihali, consilier eparhial administrativ, Pr. Ionuţ Todorca, consilier eparhial cultural, Pr. Andrei Emil Pop, inspector eparhial, Pr. Vasile Aurel Pop, protop de Sighet, Pr. Mihai Chira, protopop de Vişeu, Protos. Daniel Tătăran, Protos. Agaton Oprişan, stareţul Mănăstirii Petrova, Protos. Nifon Neamciuc, stareţul Mănăstirii Strâmtura, Protos. Iosif Petra, egumenul Mănăstirii Dragomireşti, Protos. Dometie Piţiş, stareţul Mănăstirii Prislop, Protos. Ambrozie Piticari, duhovnicul Mănăstirii Borşa Pietroasa, Protos. Sergiu Păcurar, Pr. Marcel Oprişan, parohul din Bârsana, Pr. Marius Bizău, de la Bârsana Valea Muntelui, Pr. Marian Pop, Arhid. Claudiu Grama, consilier eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Arhid. Grigore Burac, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Sipiridon Burlacu, Arhid. Cosmin Mutaşcu, Arhid. Emanuel Văduva, Arhid. Codruţ Sabou, Arhid. Gherasim Nap, şeful de cabinet al Arhiereului-Vicar, Arhid, Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dumitru Botiş, inspector eparhial social, Arhid. Ioan Onuţ Păcurar, referent secretariat.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala „Arhanghelii” a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijată de Pr. Lect. Univ. Dr. Aurelian Petrică Covaciu.
Încă de dimineaţă devreme, trei procesiuni au înfrumuseţat atmosfera cu cântecele lor cristaline şi ritualul făcut: înconjurarea bisericii de trei ori, urmate de trecerea prin incinta mănăstirii, ceea ce a creat o atmosferă feerică. Este vorba de procesiunea Parohiei Bârsana centru, cu peste 120 de copii şi adulţi, cu coratorii împreună, în frunte cu preotul paroh Marcel Oprişan, Procesiunea din Bârsana Valea Muntelui, în frunte cu părintele Marius Bizău şi un număr important de copii, şi Parohia Strâmtura Valea Satului, cu preotul Călin Vasile Şimon, cu peste 30 de copii.
Între credincioşi s-au aflat deputatul Gabriel Valer Zetea, membru în Adunarea Naţională Bisericească, deputatul Adrian Cozma, membru în Adunarea Naţională Bisericească, prefectul Rudolf Stauder al Maramureşului, subprefectul de Maramureş Fiorela Crina Chilat, primarul Cătălin Cherecheş împreună cu mama sa, Dr. Cherecheş Viorica, şi logodnica, Primarul Teodor Ştefanca al Bârsanei, chestor principal de poliţie Valentin Minoiu, director general adjunct în Direcţia Generală de Management al Resurselor Umane, Col. Sebastian Cliţan, comandantul Comandamentului de Jandarmerie Cluj, alţi mulţi oficiali din judeţ şi din afara lui, părinţi stareţi şi maici stareţe de la Mănăstirile din Episcopie şi din alte eparhii, monahi şi monahii şi peste 15.000 de credincioşi de pe Valea Izei, Vişeului, Marei şi din tot Maramureşul şi chiar din afara lui.
Cuvântul de învăţătură
Un vast şi duhovnicesc cuvânt de învăţătură a rostit Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei pornind de la Sfânta Evanghelie de la Ioan, capitolul 15, versetul 16, şi de la Matei, 28, versetele 19 şi 20, şi a vorbit despre râvna celor 12 Apostoli:
„La acest măreţ hram al Mănăstirii de la Bârsana e bine să ne gândim la râvna celor 12 Apostoli, pentru că ea a fost mare şi au mers cu propovăduirea până în capăt. În afară de Sfântul Ioan, toţi ceilalţi au murit ca şi martiri. Şi acum, practic, văzând râvna mare a celor 12 Apostoli, ar trebui ca şi în sufletul nostru să se aprindă râvna pentru Biserica lui Hristos, pentru Evanghelia lui Hristos… Apostolii au urmat cuvântul Domnului Iisus Hristos: au avut o râvnă care nouă ne este şi greu să o subliniem.”
Momentul aniversar
Momentul aniversar a început cu citirea Actului Aniversar de către Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanu, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, în care este cuprinsă istoria adevărată a acestui sfânt locaş de închinare, în care se spune astfel:
ACT ANIVERSAR la împlinirea a trei decenii de la reînființarea Mănăstirii „Soborul Sfinților 12 Apostoli” – Bârsana 1993-2023
Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu puterea și lucrarea Duhului Sfânt, prin mijlocirea Maicii Domnului și ca răspuns la rugăciunile Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul, ocrotitorul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, și ale tuturor cuvioșilor părinți ce au trăit, s-au nevoit, s-au rugat și au mărturisit de-a lungul secolelor și până la Episcopul Gavriil Ștefanca de Bârsana, care avea reședința în Mănăstirea istorică de la Bârsana la 1739, din cărbunii rămași în vatra de sfințenie, lumină și har, Duhul Cel Sfânt a reaprins, în anul 1993, rugul ce arde și nu se mistuie al sfintei și dreptei noastre credințe ortodoxe strămoșești, care a dăruit Bisericii lui Hristos pe ultimul episcop ortodox cunoscut cu numele, Gavriil de Bârsana, înainte de desființarea Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului de către Curtea Imperială de la Viena, la 1740. Biserica de lemn cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” a fost strămutată în vatra satului, în care a slujit și a liturghisit Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul și toți episcopii Maramureșului cunoscuți cu numele, în care s-au rugat, s-au mântuit și sfințit monahii cuvioși și creștinii dreptcredincioși din Țara Maramureșului voievodal.
Vreme de două secole, între anii 1739-1937, românilor maramureșeni ortodocși nu li s-a mai permis de către autoritățile Imperiului Habsburgic de la Viena să aibă episcop de legea lor, adică ortodox. Mai mult, li s-a încălcat în mod abuziv dreptul la libertatea de a se exprima, de a crede și de a se ruga în credința voievozilor dreptcredincioși, a moșilor și strămoșilor lor și au fost trecuți în masă și în mod samavolnic la Biserica Unită cu Roma, fiind declarați greco-catolici, fără să fie consultați în vreun fel.
Este de reținut, de învățat și de neuitat faptul istoric al neparticipării Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul, Episcopul Maramureșului (1690-1711), la negocierile pentru unire, purtate de către Mitropolitul Atanasie Anghel al Bălgradului (Alba Iulia) și cei 38 de protopopi cu emisarii catolici ai Curții de la Viena.
Drept urmare, ierarhul dreptcredincios, dârz, neînduplecat și fidel mărturisirii de credință pe care a făcut-o în fața lui Hristos și a Mitropolitului cărturar Dosoftei al Moldovei – care l-a hirotonit episcop pe Sfântul Iosif Mărturisitorul, pe când se afla în pribegie în Polonia –, a rămas ferm și neșovăielnic, alături de clerul, monahii și dreptcredincioșii creștini din Episcopia lui, nesemnând documentul de unire cu Biserica Romei.
Nu l-au mișcat din această hotărâre nici amenințările, nici învinuirile aduse, nici închisoarea de la Hust, construită de Maria Tereza, în care a fost aruncat și a pătimit vreme de un an (1705-1706), până la eliberarea lui în urma revoltei clerului și poporului dreptcredincios din Maramureș și a nenumăratelor petiții făcute la autoritățile imperiale de la Viena și la cele regionale care conduceau ținutul.
Dacă în Maramureș și Sătmar, adică în Nord-Vestul României, este atât de frumoasă, vie, adevărată, dreaptă și puternică credința ortodoxă, acest lucru se datorează păstoririi, îndrumării, luminării și mărturisirii acestui ales arhipăstor a lui Hristos, care, în timpul păstoririi urmașului său în scaunul episcopal, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Justinian (1990-2016), a fost canonizat în anul 1992 – după mai bine de două secole de la adormirea sa întru Domnul – de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și trecut în rândul sfinților. În 9 septembrie 2003, cu ocazia sfințirii Altarului de la demisolul Catedralei Episcopale de către Patriarhii Teoctist al României și Petros al VII-lea al Alexandriei Egiptului, Sfântul Iosif Mărturisitorul a fost proclamat ca Sfânt ocrotitor al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.
În Golgota reînviatei Episcopii a Maramureșului și Sătmarului, pe care și-a asumat-o, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Justinian a avut în purtarea sa de grijă și reînvierea monahismului și a vechilor vetre monahale.
În 1993, la dorința Părintelui Gheorghe Urda și a credincioșilor din Bârsana, reînființează cu bucurie sfântă această vatră monahală, prin punerea pietrei de temelie pentru noua biserică de lemn în stil maramureșean, proiectată de arhitectul Dorel Cordoș.
În 1994 ne-a chemat să-i fim alături, colaborator și frate împreună-slujitor pentru nevoile pastoral-misionare ale reînviatei Episcopii. Tot în acel an, Dumnezeu, la chemarea ierarhului locului și ca răspuns la rugăciunile sfinților și ale părinților care au viețuit aici, a adus în dar Mănăstirii Bârsana două măicuțe, Filofteia și Emanuela, cu metanie la Mănăstirea istorică de la Râmeț, care au venit cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Andrei, pe atunci Arhiepiscop de Alba Iulia, astăzi Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.
Din acel an a început cea mai frumoasă poveste de iubire, arătată lui Dumnezeu și Sfinților 12 Apostoli, prin râvna, dăruirea, jertfa și rugăciunile măicuțelor care s-au nevoit și se nevoiesc la Mănăstirea Bârsana, poveste întrupată în ceea ce putem numi astăzi una dintre cele mai frumoase, reprezentative și autentice mănăstiri din Episcopia Maramureșului și Sătmarului, ca un imn de slavă adus lui Dumnezeu și Sfinților 12 Apostoli, dar și ca o ofrandă închinată sfinților nevoitori din trecut și ctitorilor vrednici din vremurile noastre.
Sub îndrumarea noastră, a ierarhilor, cu iscusința și inspirația artistică a domnului arhitect Cordoș Dorel și sub cârmuirea plină de experiență înțeleaptă și viziune a Maicii Filofteia, stareța Mănăstirii, așezământul reînviat este astăzi mai frumos, cum nu a fost vreodată în istorie, și este slava Ortodoxiei maramureșene și, de ce nu, a României creștine, fiind cunoscut, iubit și cercetat de șiruri nesfârșite de credincioși, pelerini, închinători, dar și de mii de iubitori ai frumuseților unice și nepieritoare care dăruiesc Maramureșului și poporului drept-credincios din acest ținut binecuvântat unitatea de credință, statornicie, vrednicie, nemurire și dăinuire.
Fără îndoială, de departe, cel mai important și solemn eveniment bisericesc, pastoral, cultural și duhovnicesc pentru Mănăstire s-a întâmplat în anul 2012, când, în 30 iunie – de sărbătoarea Sfinților 12 Apostoli, ocrotitorii așezământului – a fost târnosită biserica nouă de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, avându-i alături pe Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul locului, pe Înaltpreasfințitul Justinian, Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului, și împreună slujitori pe mai mulți ierarhi prestigioși ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Împlinindu-se trei decenii (30 de ani) de la reînființarea Mănăstirii de pe Valea Izei („Valea Iordanului Maramureșului”, cum o numea vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Părinte Justinian), la invitația și chemarea maicii starețe, stavrofora Filofteia Oltean, și a obștii monahale, ne-am întrunit în sobor măreț de ierarhi, avându-l în frunte pe Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, alături de Preasfințitul Părinte Iustin al Maramureșului și Sătmarului și alți 10 Ierarhi: Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfințitul Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Spaniei și Portugaliei, formând „o coroană de arhierei”, în număr de 12, după cei 12 Apostoli ocrotitori ai mănăstirii, și am săvârșit Sfânta Liturghie solemnă în zi de hram, 30 iunie 2023, pentru a da slavă lui Dumnezeu în Treime, Maicii Domnului, Ocrotitoarea României, a mănăstirilor, monahilor și monahiilor, pentru a-i cinsti pe Sfinții 12 Apostoli, precum și a arăta recunoștință veșnică și a zice: „Veșnică pomenire întemeietorilor, ctitorilor, binefăcătorilor, închinătorilor, iubitorilor Sfântului locașului acestuia de acum și până-n veac!”.
De asemenea, prezența noastră arată prețuire înaltă pentru jertfa soborului de măicuțe, în frunte cu maica stareță, stavrofora Filofteia Oltean, pentru Arhitectul Dorel Cordoș și echipa de meșteri maramureșeni din Bârsana. Exprimăm, totodată, multă cinstire și părintească iubire tuturor credincioșilor care, în cei 30 de ani de la reînființarea Mănăstirii, au împodobit acest sfânt locaș, slujbele și hramurile cu frumusețea și credința lor dreaptă, plină de evlavie, cu lumina, bucuria, portul și graiul, arătând fidelitate față de înaintași, solidaritate cu jertfa și osteneala maicilor și comuniune sfântă cu cei ce au fost, sunt și vor fi istoria trecută și prezentă și memoria vie a Bisericii Noastre Ortodoxe Strămoșești și a Neamului Nostru Românesc cel de Hristos iubitor.
Până aici ne-a ajutat Dumnezeu!
A Lui este lucrarea sfântă, slava, puterea și mărirea
de acum și până în veac. Amin!,
se spune în Actual aniversar, alcătuit de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin şi semnat de cei 12 Ierarhi prezenţi la sărbătoare, de exarhul mănăstirilor, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Macarie, şi stavrofora Filofteia Oltean, stareţa sfântului locaş.
În încheierea momentului aniversar, amintim că fiecare Ierarh a primit în dar din partea Mănăstirii Bârsana câte un rând de veşminte arhiereşti cu motive de pe cămăşile maramureşene, cu care au slujit, câte o plachetă aniversară şi o monografie-album cu Mănăstirea Bârsana.
Maica stareţă a fost distinsă de către Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin cu Ordinul „Crucea Sfântul Iosif Mărturisitorul”, iar maica stavroforă Emanuela, economă sfântului locaş, a primit Ordinul „Justinian Arhiepiscopul” cu şnur albastru. Celelalte monahii au primit şi ele plachete şi distincţii aniversare.
Profesorul Octavian Ciocşan, pictor restaurator, a primit din partea Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin Ordinul „Sfântul Iosif Mărturisitorul” pentru lucrările realizate la mănăstire.
Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a fost distins de către primarul Toader Ştefanca şi Consiliul Local cu titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Bârsana. Maica stareţă a primit din partea comunei o distincţie de excelenţă.
O distincţie a primit maica stareţă Filofteia Oltean şi din partea Parlamentului României, înmânată de deputatul Gabriel Zetea.
Medicul Cherecheş Viorica şi fiul său, Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare, i-au oferit maicii stareţe un clopot, cu care să cheme la rugăciune cât mai multă lume. Tatăl primarului, Dorel Cherecheş, este considerat unul din ctitorii mănăstirii, iar familia Cherecheş este foarte apropiată de această mănăstire.
