Abordarea Ungariei în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze este determinată 100% de infrastructură, pentru că acestea nu pot fi transportate într-un rucsac, şi de aceea nu vom accepta niciodată abordarea prin care originea gazelor pe care le cumperi poate să fie o chestiune politică, a declarat, miercuri, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului, Peter Szijjarto.
‘Vreau să încep prin a afirma o evidenţă, şi anume că în Ungaria aprovizionarea cu energie este o realitate fizică. Noi respingem orice fel de abordare prin care aprovizionarea cu energie este transformată într-o chestiune ideologică sau politică. Abordarea Ungariei este că întrebarea de unde cumpărăm gaze este determinată 100% de infrastructură şi actualmente nu poţi să transporţi gazele într-un rucsac, poţi doar să le aduci dacă ai o infrastructură, conducte trase. De aceea, noi nu acceptăm niciodată abordarea prin care originea gazelor pe care le cumperi poate să fie o chestiune politică. Nu, este pur şi simplă o chestiune de infrastructură. Este, probabil, unul dintre motivele pentru care Europa se confruntă cu provocări în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie, deoarece a lăsat această chestiune să se transforme într-o ideologie, a lăsat-o să se politizeze’, a spus Szijjarto, la Romanian International Gas Conference – RIGC 2023.
El a semnalat că, de multe ori, drepturile suverane ale statelor membre de a-şi alcătui propriul mix energetic sunt încălcate şi a subliniat că, în opinia sa, interzicerea oricăror surse în acest mix energetic este iraţională.
‘În multe cazuri, drepturile suverane ale statelor membre de a-şi alcătui propriul mix energetic sunt încălcate. Consider că interzicerea oricăror surse în acest mix energetic este iraţională. Singurul mod în care Europa poate depăşi această criză a aprovizionării este să se întoarcă la realitate şi la o logică a bunului simţ când vorbim despre energie şi gaze. În al doilea rând, să nu încercăm să încălcăm legile fizice, pentru că politica nu poate să bată realitatea. Trebuie să redăm statelor membre dreptul lor suveran de a-şi alcătui propriu mix energetic. Şi în al patrulea rând, să nu interzicem surse de aprovizionare din motivele pe care le-am enumerat’, a afirmat ministrul ungar de Externe.
Acesta a adăugat că Ungaria a fost supusă la presiunea constantă de a diversifica sursele de aprovizionare, dar cel mai mare obstacol în calea diversificării este Bruxelles-ul şi câteva state membre, care nu au fost de acord cu creşterea capacităţii reţelei de transport din regiune.
‘Ce înseamnă diversificare? În accepţiunea noastră, ar trebui să însemne că ai acces la cât mai multe surse posibile. Dar asta nu înseamnă în niciun caz înlocuirea unei surse fiabile cu alta. Şi trebuie să fiu sincer: pentru Ungaria, cel mai mare obstacol în calea diversificării este Bruxelles-ul şi câteva state membre. Nu este o afirmaţie politică, ci pur şi simplu vreau să vă arăt care este realitatea cu Ungaria. Dacă noi, ungurii, vrem să aducem un volum mare de surse diferite în mixul nostru energetic nu putem să ne uităm decât spre est, Turcia, Azerbaidjan sau Qatar. Avem apetit să cumpărăm mai multe gaze din aceste ţări. Unde este problema? Problema este că există blocaje şi reţeaua din partea de sud-est a Europei are capacitate limitată. Dacă nu se poate creşte capacitatea gazoductelor din regiunea de sud-est a Europei, pentru noi, ungurii, această diversificare rămâne o iluzie. De ce? Pentru că nu poţi să aduci gazele cu rucsacul în spate, ai nevoie de gazoducte. Cu Virgil Popescu, fostul ministru, cu colegii din Azerbaidjan şi colegii din Serbia şi cei din România, am zis ‘haideţi să ne unim forţele şi să convingem Comisia să crească capacitatea reţelei de aici’. Răspunsul de la Bruxelles a fost ‘nu’. De ce? Pentru că s-a presupus că, peste 15 ani, gazele nu o să mai fie parte din mixul energetic. Dar cine ştie ce se va întâmpla peste 15 ani? Şi dacă, să zicem că într-adevăr peste 15 ani n-o să mai fie parte din mixul energetic, ce se întâmplă în primii 14 sau până atunci?’, a explicat Peter Szijjarto.
El a menţionat că ţările din sud-estul Europei şi din Europa Centrală trebuie să se unească, să coopereze mai strâns, să îşi unească forţele pentru a elimina aceste blocaje din regiune şi a creşte capacitatea interconectorilor, precum şi a gazoductelor.
