Acordarea contractelor pentru autostrăzi străinilor care apoi subcontractează firme româneşti pe sume mult mai mici – aceasta este reţeta şoselelor prost construite de la noi, care a fost folosită şi pe lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Orăştie, potrivit experţilor. ECONOMICA.NET prezintă cum constructorul primei autostrăzi din România a ajuns să fie şi constructorul primei autostrăzi demolate din ţară.
La un an de la închiderea traficului pe lotul Sălişte-Cunţa, încă nu sunt clare cauzele dezastrului care a culminat cu demolarea în premieră, în România, a unei porţiuni dintr-o autostradă nouă. Iniţial, s-a discutat despre problemele terenului pe care a fost construită. Ulterior, s-a vorbit despre inaugurarea autostrăzii fără a fi finalizate lucrările, la presiuni politice, înainte de alegerile prezidenţiale.
Din reţeta dezastrului dezvăluită pănă acum lipseşte însă componenta de bază: subcontractarea lucrărilor pentru mai puţin de 20% din valoarea contractului către o firmă din România.
Adevăratul constructor al autostrăzii demolate
Oficial se ştie că lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Orăştie a fost construit de către italienii de la Salini Impregilo, care au câştigat contractul pentru suma de 605 milioane de lei (circa 135 milioane de euro). În fapt, ei au subcontractat lucrarea către o firmă din România, pentru 23 milioane de euro, adică mai puţin de 20% din valoarea contractului cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Este vorba despre Societatea de Construcţii în Transporturi (SCT) Bucureşti, controlată în trecut de Horia Simu şi care se află în insolvenţă din decembrie 2015.
Situaţia este cu atât mai tristă cu cât SCT Bucureşti este o societate cu tradiţie, fiind descendenta primei companii de construcţii de autostrăzi din România (galerie foto). Aceasta a fost implicată atât în construirea autostrăzii Bucureşti-Piteşti (A1) în anii ’60 cât şi în realizarea unei părţi din autostrada Bucureşti-Constanţa (A2) în anii ’90.
Contactat de către ECONOMICA.NET, Cornel Florea, administratorul judiciar al SCT Bucureşti, a spus că firma românească încă mai are de recuperat bani de la italieni. Nu a comentat însă şi celelalte aspecte legate de modul cum s-a lucrat pe autostradă.
La rândul său, firma italiană Salini Impregilo este nemulţumită de banii primiţi pentru autostrada demolată. În toamna anului trecut, italienii au depus o cerere de arbitraj la CCI Paris cerând suplimentar 120 milioane de lei, în condiţiile în care valoarea totală a contractului a fost de 605 milioane de lei.
Lucrări prost făcute
Modul în care au fost executate lucrările este criticat atât de către conducerea CNADNR, cât şi de către experţi care au verificat lucrările.
„Să nu ajungi la cota de fundare cu săpăturile? Aşa ceva nu am mai vazut în viaţa mea!”, mărturiseşte Cătălin Homor, directorul general al CNADNR, de meserie inginer-constructor.
Acesta se referă la porţiunea demolată de 200 de metri din lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Orăştie, devenită între timp o „lucrare fanion, 100% în mâinile companiei”.
Şeful de la Drumuri spune că sunt patru cauze care au dus la demolare:
- nerespectarea proiectului tehnic de către constructor
- materialele utilizate au fost de proastă calitate
- lucrările au fost executate prost
- nu au fost gestionate apele subterane
Potrivit acestuia, soluţia din proiectul aplicat de companie intervine la punctul 4, cu şanţurile de drenare, iar restul problemelor, ce ţin de constructor, sunt rezolvate de către angajaţii care lucrează în regie proprie. El susţine că nu există alunecări de teren în zona gropii şi consideră o glumă soluţia unui „viaduct îngropat”, vehiculată în presă.
Cătălin Homor mai spune că vor fi eliminate toate problemele de la groapă, precum şi celelalte probleme urgente, identificate pe toţi cei 22 de kilometri ai lotului 3 din Sibiu-Oărăştie, astfel încât redeschiderea circulaţiei să se facă în condiţii de siguranţă în luna octombrie. Chiar dacă va fi redeschisă circulaţia, oficialul CNADNR spune că în continuare va fi realizată o expertiză pe întreg lotul, având în vedere problemele de la groapă.
4 expertize pentru groapă
Citeste continuarea pe ECONOMICA.net
